1. Noţiunea, scopul şi fazele procesului penal

 a. Noţiunea şi scopul procesului penal

Activitatea prin care organele specializate ale statului descoperă infracţiunile, identifică şi prind infractorii, strâng şi administrează probele, realizează tragerea la răspundere penală şi aplică pedepsele, este o activitate foarte complexă, care depăşeşte limitele stricte ale soluţionării cauzei penale în cadrul actului jurisdicţional.

Această activitate juridică atotcuprinzătoare şi foarte complexă, este procesul penal.

Procesul penal este activitatea reglementată de lege, desfăşurată într-o cauză penală, de către organele judiciare cu participarea părţilor şi a altor persoane, ca titulare de drepturi şi obligaţii având ca scop:

– constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni şi tragerea la răspundere penală a celor care le-au săvârşit, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune, să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală (art. 1 alin. 1 C.pr.pen.);

– apărarea ordinii de drept, apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, prevenirea infracţiunilor, precum şi educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor ( art. 1 alin.2 C.pr.pen.).

Continuă lectura →

PROBLEME:

1. Darea de mită.

2. Traficul de influenţă.

BIBLIOGRAFIE:

• Constituţia României : art.22, 23, 26, 27 şi 51;
• Codul penal al României: modificat şi completat prin Legea nr.278/2006;
• O.LOGHIN – Drept penal român, partea specială, vol.I, ed.1994;
• T.VASILIU – Codul penal comentat şi adnotat vol I, partea specială, ed.1975;
• V.DOBRINOIU şi colectivul – Drept penal, partea specială, Ed. Continent XXI, Bucureşti, 1995;
• GH.NISTOREANU şi colectivul – Curs Drept Penal Român, partea specială ed.1999;
• V.DONGOROZ – Explicaţii teoretice ale Codului Penal Român, vol. IV, ed.2003, Uniunea juriştilor din România ;
• Revista Dreptul nr.7/2006;
• Legea115/1999- republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr.l88/1999 – privind statutul funcţionarilor publici, republicată -2004;
• Legea 78/2000- pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea actelor de corupţie;
• Ordonanţa de Urgenţă nr. 124/06.09.2005 privind modificarea şi completarea Leg.78/2000;

Continuă lectura →

 CAPITOLUL II. INFRACŢIUNI SĂVÂRŞITE DE MILITARI

 Secţiunea I. INFRACŢIUNI CONTRA ORDINEI ŞI DISCIPLINEI MILITARE

Probleme:

I.               Absenţa nejustificată – conţinutul constitutiv

II.            Dezertarea

III.         Călcarea de consemn – forme, modalităţi, sancţiuni

IV.  Insubordonarea

V.   Lovirea superiorului

VI.       Lovirea inferiorului

Secţiunea a 3-a. INFRACŢIUNI SPECIFICE AVIAŢIEI ŞI MARINEI MILITARE

 Probleme:

I.             Zborul neautorizat;

II.          Părăsirea comenzii;

  Continuă lectura →

Probleme :

I. ÎNLĂTURAREA CARACTERULUI PENAL AL FAPTEI – ASPECTE GENERALE

1.1. Preliminarii despre înlăturarea caracterului penal al faptei.

1.1.1. Noţiunea de caracter penal al faptei.

1.1.2. Diferenţieri ale cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei de alte instituţii de drept penal cu care se aseamănă.

1.2. Cadrul cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei

1.2.1. Criterii de clasificare.

1.2.2. Criteriul trăsăturilor esenţiale.

1.2.3. Criteriul sferei de aplicare.

1.2.4.Cauze reale şi cauze personale care înlătură caracterul penal al faptei.

  Continuă lectura →

Probleme :

 I.        Consideraţii  generale.

1.1.     Desfăşurarea activităţii infracţionale.

1.1.1.  Perioade în desfăşurarea activităţii infracţionale;

1.1.2.  Perioada internă;

1.1.3.  Perioada externă;

1.1.4.  Faza de pregătire;

1.1.5.    Faza de executare;

1.1.6.    Faza urmărilor;

1.2.         Formele infracţiunii după fazele de desfăşurare a activităţii infracţionale.

1.2.1.     Precizări

Continuă lectura →

Probleme :

I.        PLURALITATEA DE INFRACTORI – ASPECTE GENERALE PRIVIND PLURALITATEA DE INFRACTORI

1.1.    Noţiune şi caracterizare

1.1.1.  Noţiune

1.1.2.  Caracterizare

1.2.    Formele pluralităţi de infractori

1.2.1.  Pluralitatea naturală

1.2.2.  Pluralitatea constituită

1.2.3.  Pluralitatea ocazională sau participaţia penală

  Continuă lectura →