2. MEDIUL MILITAR – CARACTERISTICI ŞI INFLUENŢE SPECIFICE
2.1.Caracteristicile mediului militar / 29
2.2.Integrarea şi neintegrarea în mediul militar / 34
2.3.Devianţa în mediul militar / 41
2.4.Devianţa morală – cauze şi consecinţe / 43
3. CERCETARE – ASPECTE ALE FENOMENULUI DEVIANŢEI ÎN MEDIUL MILITAR
CUPRINS
INTRODUCERE 1
Corupţia şi crima organizată la nivel internaţional 1
Problemele din regiunea Mării Negre 2
CAPITOLUL 1 – NOŢIUNI, CONCEPTE, DEFINIŢII 5
1.1. Starea de securitate a naţiunii 5
1.2. Definirea conceptului de corupţie 6
1.3. Conceptul de criminalitate organizată 9
CAPITOLUL 2 – CORUPŢIA ŞI CRIMINALITATEA ORAGANIZATĂ ÎN ROMÂNIA 15
2.1. Etimologia fenomenului corupţiei şi crimei organizate în România 15
2.2 Strategii guvernamentale anticorupţie 17
2.3. Corupţia din România în rapoartele europene şi internaţionale 18
Rapoartele Comisiei Europene. 19
Documentele organizaţiilor non-guvernamentale referitoare la corupţia din România 20
2.4. Cooperare internaţională 22
2.4.1. Prezentare Generală 22
2.4.2. Consiliul Europei 23
2.4.3. OECD 24
Structuri organizatorice
Obiective cheie
CAPITOLUL 1. STRATEGIA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA IN UNIUNEA EUROPENĂ
CAPITOLUL 2. SITUATIA ACTUALA A SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC SI CAPITALULUI NATURAL AL ROMÂNIEI
CAPITOLUL 3. DIRECTIILE PRINCIPALE ORIENTATE PE SECTOARE
3.1 Schimbarile climatice si energia curate
3.2 Transport durabil
3.3 Productie si consum durabile
3 .4 Conservarea si gestionarea resurselor natural
3.5 Sanatatea publica
3.6 Incluziunea sociala, demografia si migratia
3.7 Educatie si formare profesionala
INTRODUCERE
CAPITOLUL I : ROLUL ȘI IMPORTANȚA ORGANISMELOR ȘI INSTITUȚIILOR EUROPENE ÎN APĂRAREA ȘI SECURITATEA EUROPEANĂ
1.1. Instituțiile europene și rolul acestora
1.2. Determinări politice și instituționale ale strategiei europene în domeniul securității și apărării
CAPITOLUL II: VULNERABILITĂȚI ȘI PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII PE CONTINENTUL EUROPEAN
2.1. Caracteristicile mediului de securitate internațional și european
2.2. Terorismul și strategia Uniunii Europene de combatere a acestuia
2.3. Combaterea crimei organizate și a proliferării armelor de distrugere în masă
2.4. Efectele conflictelor regionale asupra mediului de securitate
Important este nu să spunem liber ce gândim ci să simţim că putem gândi liber.
Una din provocările deja lansate în societatea contemporană este necesitatea regândirii şcolii, a educaţiei formale, alături de cea nonformală şi informală, în variatele lor forme de articulare. Ca subsistem al macrosistemului de educaţie, sistemul şcolar, prin oferta sa educativă, contribuie la structurarea traiectelor de (auto)formare şi
(auto)dezvoltare a personalităţii individului, pregătindu-l pentru a fi un beneficiar pretenţios al educaţiei permanente.
Aşa cum remarcă profesorul Emil Păun, „şcoala contemporană funcţionează, în mare măsură, în spaţiul deschis şi delimitat de paradigma modernităţii”, iar influenţele postmoderniste sunt încă timide în practica educativă, chiar dacă sunt resimţite tot mai des indicii teoretice interesate de orientările propuse de postmodernism. (O “lectură” a
educaţiei prin grila postmodernităţii, 2002, p.13)
Temenul de modern este folosit în educaţie, de obicei pentru a releva situaţia avansată a prezentului în relaţie cu trecutul care a fost depăşit prin dezvoltare. Pentru unii, modernitatea este opusă practicilor tradiţionale şi se caracterizează prin schimbare, inovaţie şi dinamism.
Capitolul I. Conceptul de Inteligence privat
Capitolul II. OSINT
2.1 Principii in Eurosint
2.2. Evolutia OSINT in SUA
2.3. Comunitatile OSINT
Capitolul III. Intelligence
3.1.1. Competitia Inteligentei
3.1.2. Caracteristicile informatiei
3.1.3.Sisteme decizional-informationale
3.1.4. Trasaturi ale competitiei intelligence-ului
3.2.1. Constructia competitiei inteligentei
3.2.2. Experti in competitia inteligentei
3.3.1.1. Tehnici si metode ale competitiei inteligentei
3.3.1.2. Tehnica BENCHMARKING
