METODOLOGIE privind concepţia de patrulare pedestră a efectivelor de ordine publică

I. CONSIDERAŢII GENERALE

În conformitate cu Dispoziţia I.G.P.R. nr.7/2008 efectivele compartimentelor de siguranţă publică şi patrulare din cadrul Secţiilor 1-26 Poliţie realizează activitatea de menţinere a ordinii şi liniştii publice pe raza lor de competenţă pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale stradale şi intervenţia operativă la evenimentele sesizate.

Agenţii de poliţie acţionează în zone de siguranţă publică instituite la nivelul secţiilor de poliţie prin Planurile de Ordine şi Siguranţă Publică, dimensionate în raport cu noile evoluţii ale situaţiei operative, numărul de locuitori, mediile şi locurile cu risc crimonogen, efectivele şi mijloacele avute la dispoziţie, urmărindu-se realizarea cooperării cu poliţiştii de la birourile de investigaţii criminale, în vederea  cunoaşterii persoanelor predispuse la comiterea de infracţiuni şi completării supravegherii celor aflate în atenţia poliţiei.II. NECESITATEA DELIMITĂRII CONCEPTUALE ŞI A INSTITUIRII PATRULELOR PEDESTRE

Patrularea reprezintă activitatea tactică poliţienească organizată, prin care se realizează prezenţa în teren a poliţiştilor, întro anumită perioadă de timp pe un itinerar bine stabilit, în raport cu cerinţele situaţiei operative de pe teritoriul de competenţă.

Patrula de poliţie este primul element de contact şi de răspuns al poliţiei pentru:

–         prevenirea fenomenului infracţional;

–         acordarea de sprijin şi asistenţă cetăţeanului;

–         reacţie promptă faţă de faptele de natură penală sau contravenţională ce ameninţă siguranţa cetăţeanului.

Teritoriul de competenţă al Secţiilor 1-26 Poliţie a fost împǎrţit în zone de siguranţǎ publică, în care s-au stabilit mai multe variante de patrulare.

Patrulele pedestre acţioneazǎ, în principal, în zonele de patrulare cu situaţie operativǎ complexǎ, unde se concentreazǎ un numǎr mare de persoane, unitǎţi comerciale, instituţii publice, etc., ori unde accesul cu mijloace auto este dificil, pentru asigurarea vizibilitǎţii şi prevenţiei.

Instituirea patrulelor pedestre în cadrul dispozitivelor de siguranţă publică este determinată de următoarele elemente:

  • configuraţia teritoriului de competenţă

–         existenţa unor artere de circulaţie cu trafic rutier intens, în care datorită frecventelor ambuteiaje patrularea auto este total ineficientă ( ex. Bdul Mihai Bravu, Calea Moşilor, şos. Colentina, etc.) sau unde staţionarea / oprirea nu este posibilă        ( ex. Bd. Magheru, Calea Victoriei, etc. )

–         existenţa unei infrastructuri stradale deficitare, în care patrularea cu mijloace auto ar conduce la deteriorarea rapidă a acestora ( ex. Cartierul Tei Toboc, zona cuprinsă între str. Iacob Andrei – Tunsu Petre – Prelungirea Ferentari, etc. )

  • amplasarea pe teritoriul de competenţă a unor zone cu potenţial turistic ridicat, precum şi a unor complexe comerciale en-gros, în care densitatea populaţiei este foarte mare ( ex. Centrul Istoric al Municipiului Bucureşti, Complexele comerciale Europa, Niro, Aleea Castanilor, Vitan-Bârzeşti, etc.)
  • zone de agrement în care accesul cu mijloace auto nu este posibil

( ex. Parcul Herăstrău, Parcul Tineretului, Parcul Cişmigiu, etc.)

Faţă de cele expuse se evidenţiază necesitatea abordării conceptuale diferite a patrulei pedestre faţă de alte elemente ale dispozitivului poliţienesc, precum şi necesitatea ca, în anumite cazuri, instituirea patrulei pedestre să devină o obligaţie a managerilor responsabili de activitatea dispozitivului de siguranţă publică.

III. NOŢIUNI TEORETICE.

Patrula pedestră este elementul poliţienesc care acţionează pe teritoriul de competenţă, pe itinerare de patrulare care sunt stabilite în funcţie de locurile şi mediile favorabile săvârşirii infracţiunilor sau contravenţiilor, precum şi de locurile unde se concentrează sau acţionează elemente infractoare.

Unul dintre principalele obiective urmărite prin activitatea de patrulare pedestră este reprezentat de apropierea faţă de comunitate, în sensul cunoaşterii în timp real a problemelor cu care se confruntă cetăţenii, fiind astfel posibil ca agenţii de poliţie să poată interveni cu operativitate în rezolvarea acestora, iar în cazul în care problemele exced competenţelor poliţiei să fie în măsură să-i îndrume către instituţiile competente în soluţionarea lor.

Patrula pedestră se compune din cel puţin 2 poliţişti.

Din componenţa acesteia pot face parte şi studenţi / elevi ai instituţiilor de învăţământ ale M.I.R.A., poliţişti comunitari sau voluntari, după caz.

Componenţii patrulei pedestre vor desfăşura activităţile specifice în ţinuta de serviciu adaptată sezonului, având asupra lor armamentul şi mijloacele materiale din dotare ( baston tip tomfă, cătuşe, spray iritant-lacrimogen, staţie emisie-recepţie).

Itinerariile de patrulare pedestră vor avea o lungime diferenţiată de până la 3 km., pentru a se atinge scopul ce derivă din însăşi natura acestei activităţi  şi anume acela de a asigura o prezenţă activă şi o relaţionare eficientă cu membrii comunităţii.

Itinerariile de patrulare vor fi stabilite topografic, pe segmente geometrice ce vor cuprinde 3 – 6 străzi, fără ca suprafaţa acoperită să depăşească 10.000 m2, cu puncte de staţionare în intersecţiile importante, pentru creşterea vizibilităţii elementului poliţienesc sau itinerarii liniare pe arterele principale, la vedere, care nu vor depăşi 400 – 500 m.

În zona de siguranţă publică care include itinerarul de patrulare al patrulei pedestre va acţiona în mod obligatoriu şi o patrulă auto, pentru asigurarea operativităţii intervenţiei la evenimente.

Patrularea se face în baza planificării din Registrul dispozitivelor de siguranţă publică sau planului de acţiune în care trebuie să fie înscrise următoarele elemente:

– itinerarul de parcurs, încadrat în timp, ora plecării şi ora terminării misiunii;

– locurile de staţionare unde se va asigura şi pauza, specificându-se locaţiile în care se interzice luarea repausului (baruri, discoteci, hoteluri, restaurante, etc.)

– misiunile ce trebuiesc îndeplinite pe fiecare zonă a itinerariului.

La intrarea în serviciu patrulele vor fi instruite, vor semna în Registrul dispozitivelor de siguranţă publică şi se vor deplasa pe itinerariile de patrulare, desfăşurând activităţi specifice în vederea prevenirii şi combaterii faptelor antisociale.

Instruirea premergătoare intrării în serviciu a agenţilor de siguranţă publică are ca scop informarea acestora cu privire la evoluţia situaţiei operative şi formarea echipelor (patrulelor) în funcţie de nevoile identificate din analiza tactică şi elementele hărţii criminogene.

Cu ocazia activităţii de instruire membrii patrulelor trebuie să primească:

a) informaţii cu privire la diversele infracţiuni sau evenimente ce au avut loc în zona de responsabilitate ( buletine sau note de evenimente, informaţii de la cetăţeni, etc.);

b) informaţii despre măsurile de prevenire sau operative necesare reducerii criminalităţii stradale;

c) instrucţiuni operative cu privire la persoane şi bunuri urmărite;

d) îndrumări sub aspectul prezentării unor experienţe, idei, sugestii sau alte procedee de prevenţie generale sau specifice, în vederea îndreptării eventualelor erori de procedură şi reducerii fenomenului infracţional stradal;

e) sarcini, activităţi şi instrucţiuni pentru a fi puse în practică;

f) informaţii noi referitoare la procedurile operative şi tehnicile infracţionale;

g) informaţii privind conţinutul unor dispoziţii primite.

Poliţiştii desemnaţi cu activitatea de instruire a agenţilor de siguranţă publică verifică starea fizică a acestora, precum şi mijloacele individuale de intervenţie din dotare, stabilind măsuri pentru ca niciun poliţist să nu intre în serviciu fără a avea asupra sa dotarea aferentă şi echipamentul corespunzător.

Pe timpul activităţii de instruire a agenţilor de siguranţă publică nu se vor prezenta şi dezbate teme de pregătire profesională.

Patrulele pedestre vor lua pauză pentru odihnă, de 10 minute, după fiecare 50 de minute de activitate.

Când temperatura aerului este sub – 15 C sau peste 30 C la umbră pauza se efectuează la fiecare 30 minute.

În mod obligatoriu pauza va fi luată în aceeaşi zonă de siguranţă publică, evitându-se locaţiile menţionate anterior, cu anunţarea în prealabil a ofiţerului de serviciu, iar la reintrarea pe itinerariul de patrulare se va comunica acest fapt ofiţerului de serviciu.

În situaţia în care pe timpul efectuării repausului, membrii patrulei sunt sesizaţi despre comiterea unui eveniment, sau sunt solicitaţi de către cetăţeni să intervină pentru rezolvarea unor aspecte ce sunt de competenţa lor, aceştia vor acţiona imediat, urmând ca activitatea de repaus să fie reluată după soluţionarea problemelor sesizate.

De regulă, durata unei activităţi de patrulare nu poate depăşi 8 ore, dar în situaţii speciale, prin dispoziţie, programul de 8 ore se poate prelungi.

La ieşirea din serviciu membrii patrulelor vor întocmi un raport ce va fi analizat de şeful biroului ordine publică, în care vor prezenta activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute, care va fi implementat în aplicaţia specifică de la nivelul D.G.P.M.B. – Raport de activitate, întocmindu-se şi procesul verbal cu principalele aspecte constatate şi măsurile luate pe timpul intervenţiei la caz.

lV. REGULI TACTICE CE TREBUIE RESPECTATE LA PATRULAREA PEDESTRĂ. ÎNDATORIRI.

Reguli tactice ce trebuie respectate la patrularea pedestră:

a) membrii patrulei se deplasează, de regulă, unul lângă altul, iar acolo unde nu este posibil acest lucru, unul după altul, respectându-se regulile de circulaţie impuse pentru pietoni;

b) deplasarea trebuie să se facă pe marginea exterioară a trotuarelor, pe partea stângă a carosabilului;

c) pe timpul nopţii, trecerea prin locuri întunecoase, locuri acoperite, case părăsite, etc., trebuie să se facă după o observare prealabilă, cu multă prudenţă şi cu mijloacele din dotare pregătite pentru intervenţie;

d) noaptea, pe timpul deplasării prin locuri neiluminate, lanterna nu trebuie să fie aprinsă prea des, aceasta putând alerta pe infractori despre prezenţa poliţiştilor în locul respectiv;

e) în general, înainte de a intra în zone acoperite sau întunecoase se va face o scurtă oprire, evitându-se însă profilarea propriei siluete pe timpul staţionării în acel spaţiu;

f) în cazul în care se procedează la urmărirea unei persoane suspecte care intră într-o zonă întunecată (alee îngustă, culoar, pod, pivniţă) poliţistul se va opri câteva momente ascultând cu atenţie eventua­lele zgomote şi apoi va relua urmărirea, cu respectarea regulilor de securitate personală;

g) dacă la urmărirea persoanelor participă doi sau mai mulţi poliţişti, pot fi folosite trasee diferite de deplasare, iar dacă itinerarul este cunoscut, par­te­nerul poate folosi o scurtătură pentru a ajunge în faţa suspectului;

h) poliţiştii din componenţa patrulelor pedestre vor folosi armamentul din dotare cu respectarea prevederilor Legii nr.17/1996, art. 46 – 52 ( reguli tactice pct. i)

În vederea exercitării drepturilor şi obligaţiilor ce le revin, pe lângă atribuţiile generale ale poliţiştilor din dispozitivele de siguranţă publică, componenţii patrulelor pedestre au următoarele îndatoriri:

a) să relaţioneze permanent cu membrii comunităţii, astfel încât să poată manifesta receptivitate şi solicitudine faţă de problemele cu care se confruntă aceştia, realizând în acest mod o creştere a gradului de încredere al cetăţenilor în instituţia poliţiei;

b) să verifice, îndeosebi pe timp de noapte, sistemele de închidere a obiectivelor de pe raza de activitate, atât la intrarea cât şi la ieşirea din serviciu, cu excepţia celor cuplate la sistemele de alarmare;

c) să acţioneze permanent pentru prevenirea furturilor din obiectivele de pe raza de competenţă, a celor de şi din autoturisme, din societăţi comerciale, precum şi pentru prevenirea tâlhăriilor, scandalurilor şi a altor manifestări prin care se încalcă normele de convieţuire socială, ordinea publică, circulaţia pe drumurile publice şi se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, vieţii şi integrităţii corporale a persoanei, avutului public şi privat, luând măsuri ferme, conform prevederilor legale, atunci când aceste fapte s-au comis;

d) să acţioneze pentru combaterea faptelor ilegale şi să participe la acţiuni organizate pentru combaterea faptelor antisociale;

e) să acţioneze pentru combaterea faptelor de parazitism social şi depistarea  cerşetorilor, vagabonzilor, prostituatelor, etc ;

f) să menţină permanent legătura cu jandarmii, poliţiştii comunitari, personalul din cadrul societăţilor de pază care acţionează în zonă, pentru a face schimb de informaţii, a cere şi acorda sprijin în soluţionarea unor situaţii ivite pe timpul executării serviciului;

g) să intervină pentru asigurarea fluenţei rutiere pe itinerariul de patrulare, atunci când situaţia impune;

h) să intervină pentru menţinerea salubrizării localităţii şi a unei stări edilitar-gospodăreşti corespunzătoare prin aplicarea prevederilor H.C.G.M.B. nr. 147/2005 – privind normele de salubritate si normele de igienizare ale Municipiului Bucuresti;

i) să se afle la orele stabilite în punctele fixate în variantele de patrulare, dacă nu sunt cauze care pot împiedica aceasta;

j) să participe la menţinerea ordinii publice pe timpul producerii unor calamităţi naturale, catastrofe, dezastre, precum şi pentru limitarea efectelor acestora prin luarea primelor măsuri.

În cadrul activităţii de patrulare sunt şi cazuri în care membrii patrulei se pot abate de la itinerariul de patrulare sau pot întrerupe activitatea de patrulare, acestea fiind:

a) pentru urmărirea şi prinderea infractorilor dispăruţi de la locul faptei sau a persoanelor date în urmărire;

b) pentru conducerea persoanelor infractoare sau suspecte la sediul unităţii de poliţie;

c) când sunt sesizaţi că se comit evenimente grave în afara itinerariului;

d) pentru a acorda ajutor altui poliţist sau cetăţenilor care se află în pericol, sunt victime ale unui atac ori accident, sau se află în situaţii limită;

e) pentru a preveni sau a lua măsuri în cazul comiterii unor infracţiuni;

f) pentru a interveni urgent în caz de calamităţi, catastrofe sau alte dezastre naturale;

g) în cazul îmbolnăvirii subite a unui membru component al patrulei;

h) când condiţiile atmosferice sau alte fenomene naturale fac imposibilă continuarea misiunii, cu raportarea deîndată a acestei situaţii la camera ofiţerului de serviciu;

i) când primeşte dispoziţii din partea şefului nemijlocit sau a ofiţerului de serviciu.

Părăsirea itinerariului de patrulare şi intervenţia la evenimente se va efectua numai după ce a fost informat dispeceratul de sector sau ofiţerul de serviciu al subunităţii.

lV. VARIANTE DE UTILIZARE A PATRULELOR PEDESTRE ÎN DISPOZITIVELE DE SIGURANŢĂ PUBLICĂ INSTITUITE LA NIVELUL SUBUNITĂŢILOR DE POLIŢIE

1. Utilizarea patrulei pedestre pe parcursul celor 8 ore de program pe acelaşi itinerariu de patrulare, în situaţiile în care situaţia operativă a scos în evidenţă că faptele de natură penală din zonă se comit pe un interval mare de timp.

În acest caz o atenţie deosebită se va acorda legăturii cu cetăţenii, în vederea cunoaşterii problemelor cu care se confruntă aceştia, astfel încât să se poată interveni cu operativitate în soluţionarea acestora;

2. În intervale criminogene bine delimitate, patrula auto dintro zonă de siguranţă publică poate staţiona în puncte prestabilite, iar unul sau ambii componenţi ai acesteia va/vor proceda la efectuarea unei patrulări pedestre.

În cazul în care ambii componenţi ai patrulei procedează la patrularea pedestră, autoturismul va fi oprit întro zonă în care să nu încurce traficul rutier, putând fi totodată supravegheat de către membrii patrulei;

3. În situaţiile în care datorită traficului rutier intens patrularea auto devine ineficientă, şeful secţiei de poliţie, locţiitorul acestuia sau şeful Biroului Ordine Publică poate dispune ca unele dintre efectivele din patrulele auto să treacă la patrularea pedestră, pe itinerarii delimitate, fapt ce va fi menţionat în Registrul dispozitivului de siguranţă publică.

În momentul în care traficul rutier revine la valori normale, componenţii patrulei vor reintra în regimul auto de patrulare, fapt ce va fi comunicat ofiţerului de serviciu al subunităţii;

4. În cazul în care într-o zonă de siguranţă publică se constată o creştere a ratei infracţionalităţii stradale, pentru patrulele pedestre vor fi stabilite itinerarii de patrulare alternative, pentru perioade delimitate în timp, folosindu-se metoda jocului posturilor.

Aceste variante alternative vor fi menţionate în Registrul dispozitivului de siguranţă publică şi vor fi aduse la cunoştinţa agenţilor din componenţa patrulei pedestre cu ocazia instructajului efectuat la intrarea în serviciu.

5. Pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de tâlhărie comise în segmentul stradal, prin dispoziţia conducerii subunităţii de poliţie patrulele pedestre pot acţiona şi în ţinută civilă, în componenţa acestora putând fi incluse ca forţe suplimentare şi efective de la alte structuri operative.

Această metodă va constitui o excepţie, întrucât, conform art.1, pct.2 din Dispoziţia I.G.P.R. nr.7/07.02.2008, poliţiştii de ordine publică execută serviciul în uniformă;

6. În vederea cunoaşterii de către agenţii de siguranţă publică şi patrulare a problemelor cu care se confruntă membrii comunităţii, se pot constitui patrule pedestre mixte formate dintr-un poliţist de proximitate şi un agent de siguranţă publică.

În acest caz poliţistul de proximitate va proceda la prezentarea unor aspecte concrete din zona de responsabilitate, referitoare la eventuale stări conflictuale existente în comunitate, date despre persoane ce pot deveni potenţiale victime, persoane cunoscute ca având un comportament violent, găşti de cartier, etc., astfel încât agentul de siguranţă publică să poată acţiona eficient în cazul unor sesizări ulterioare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.