SAR – Proceduri operaţionale standard

E.1 Generalităţi

Procedurile operaţionale descrise mai jos reprezintă standardul minim acceptat de OCHA/ONU şi EADRCC/NATO. În funcţie de particularităţile fiecărei zone de risc, procedurile pot fi completate corespunzător situaţiei.

E.2  Ordinul de intervenţie

Acest ordin cuprinde:

– concepţia eşalonului superior privind limitarea efectelor dezastrului;

– scopul acţiunilor ce urmează să aibă loc (pe urgenţe);

– conţinutul misiunii echipei SAR (raionul de intervenţie, unde se va desfăşura efortul principal, timpul de îndeplinire a misiunii);

– modul de transmitere şi primire a informaţiilor.

E.3 Etapele  comune de planificare

Indiferent de situaţia existentă, procesul de planificare este compus din următoarele etape:

– însuşirea misiunii (primită de la Centrul Operaţional);

– analiza situaţiei:

– calcului timpului;

– identificarea personalului şi tehnicii necesare intervenţiei;

– situaţia din zona afectată;

– starea meteo;

– situaţia politică din  zona afectată;

– terenul;

– orientarea modulului de comandă şi darea indicaţiilor preliminare;

– dezvoltarea opţiunilor de intervenţie;

– selectarea opţiunii optime (luarea hotărârii, după primirea ordinului de intervenţie);

– planificarea intervenţiei (întocmirea planului de intervenţie);

– instruirea echipei SAR pentru declanşarea intervenţiei;

– realizarea măsurilor planificate (desfăşurarea intervenţiei);

– evaluarea rezultatelor după terminarea intervenţiei;

Dintre toate etapele prezentate mai sus, cea corespunzătoare “analizei situaţiei” are caracter permanent (de la declanşarea intervenţiei şi până la terminarea ei).

E.4 Activităţile desfăşurate de şeful echipei SAR după primirea ordinului de intervenţie

După ce şeful echipei SAR şi-a însuşit misiunea, el este obligat :

–       să precizeze subordonaţilor modul de organizare a acţiunilor;

–       să calculeze timpul avut la dispoziţie pentru pregătire şi intrarea în acţiune;

–       să stabilească măsurile urgente pentru pregătirea modulelor în vederea îndeplinirii misiunilor şi să dea dispoziţii preliminare;

–       să orienteze comandanţii modulelor asupra misiunii primite;

–       să controleze modul de pregătire a modulelor pentru intervenţie.

E.5 Elementele de care trebuie să ţină cont şeful echipei SAR pentru luarea hotărârii

– datele primite de la eşalonul superior (mass-media, etc.), privind urmările dezastrului;

– starea şi posibilităţile echipei SAR (în special gradul de asigurare materială, tehnică şi medicală);

– analiza terenului, mai ales limitele raionului de intervenţie şi itinerariile de deplasare (aprovizionare, evacuare, etc.);

– condiţiile meteo (anotimp, temperatură, viteza şi direcţia vântului, precipitaţii, perioadă de lumină şi întuneric);

– misiunile altor forţe în zonă (dacă există) şi modul de cooperare cu acestea.

E.6 Hotărârea şefului echipei SAR

Această hotărâre cuprinde:

– date despre dezastrul produs;

– misiunile modulelor proprii;

– misiunile altor echipe SAR sau LEMA (dacă este cazul);

– modul de îndeplinire a misiunii şi de raportare despre aceasta;

– modul de asigurare materială, tehnică şi medicală;

– timpul când echipa SAR trebuie să fie gata de intervenţie.

E.7 Acţiunile desfăşurate la sosirea echipei SAR în raionul de intervenţie

Principalele acţiuni ce se desfăşoară sunt:

– contactarea organizaţiei/persoanei care coordonează intervenţia din partea LEMA;

– stabilirea bazei de operaţii a echipei SAR şi amplasarea acesteia;

– stabilirea sistemului de comunicaţii în zonă şi în exterior (OSOCC şi alte organizaţii interesate);

– stabilirea punctelor de lucru şi modul de cooperare cu alte forţe ce acţionează în zonă;

– stabilirea programului zilnic de lucru (cel puţin o şedinţă de analiză a situaţiei zilnice);

– identificarea resurselor locale şi crearea sistemului logistic;

– stabilirea procedurilor de asigurare a legăturii permanente între membrii echipei SAR şi monitorizarea situaţiei infracţionale în zonă (proceduri de securitate şi protocoale de evacuare).

E.8  Activităţi zilnice ale şefului echipei SAR

Pe timpul intervenţiei, şeful echipei SAR va ţine zilnic o scurtă şedinţă operativă care va include obligatoriu următoarele aspecte:

– ultimele evoluţii ale situaţiei;

– orice schimbare a obiectivelor iniţiale ale misiunii;

– orice schimbare în programul zilnic de lucru al echipei;

– orice schimbare în organizarea echipei sau a sarcinilor individuale;

– răspândirea şi mişcările echipei pentru ziua următoare;

– resurse disponibile şi cereri;

– instrucţiuni privind folosirea căilor de comunicaţii;

– ultimele date privind situaţia politică şi problemele securităţii în zona de acţiune.

Deasemenea, în fiecare zi, şeful echipei SAR răspunde de întocmirea şi trimiterea către organizaţia de care aparţine (pentru intervenţiile în străinătate şi către OCHA/ONU) a unui raport de situaţie (SITREP).

Acest raport trebuie să conţină:

– scurtă descriere a situaţiei operative din raionul de intervenţie;

– descrierea succintă a misiunilor executate şi a rezultatelor obţinute;

– cereri (de natură logistică, operaţională, personal, securitate, etc.);

– alte probleme.

Până în 30 de zile de la terminarea intervenţiei, şeful echipei SAR înaintează către OCHA/ONU un raport de analiză final asupra întregii desfăşurări a intervenţiei.

E.9 Acţiuni pregătitoare desfăşurate de personalul echipei SAR

În afara activităţilor desfăşurate conform celor prezentate mai sus, se mai adaugă următoarele acţiuni pregătitoare executate de întreg personalul echipei SAR, mai puţin modulul de conducere:

– verificarea stării de funcţionare a tehnicii din dotare şi pregătirea acesteia pentru intervenţie;

– selectarea, verificarea şi împachetarea materialelor necesare intervenţiei;

– selectarea, verificarea medicală şi psihică, precum şi informarea pe scurt a personalului care va participa la intervenţie asupra situaţiei existente în zonă.

După încheierea misiunii, şeful echipei SAR  întocmeşte, în termen de 30 de zile, un raport final către eşalonul care a trimis echipa SAR în misiune şi către OCHA/ONU (în cazul intervenţiei în străinătate), care trebuie să conţină următoarele:

– descrierea pe scurt a misiunii;

– cronologia evenimentelor;

– evaluarea eficienţei procedurilor operaţionale;

– concluzii rezultate;

– recomandări privind îmbunătăţirea eficienţei de acţiunea a echipei SAR;

– recomandări privind îmbunătăţirea eficienţei sistemului ONU de acordare a ajutorului umanitar.

În funcţie de situaţia concretă, raportul poate conţine şi alte date semnificative despre misiunea executată.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.