SAR – Algoritm de evaluare a riscurilor comunitare

1.1. Generalităţi

Un exemplu de stabilire a unor criterii pentru evaluarea impactului dezastrelor asupra unei comunităţi este cel realizat la Centrul de cercetări a dezastrelor din cadrul Universităţii din Ohio, SUA.

Se folosesc cinci parametrii, astfel :

–   tipul de dezastru.
–   efectul asupra populaţiei (mărimea dezastrului).
– perioada de revenire.
–   durata dezastrului.
–    prognoza evoluţiei dezastrului.

Tipurile de dezastre avute în vedere au fost clasificate în două mari categorii:

  • dezastre exogene (sau naturale) = cutremurele, tsunami, erupţiile vulcanice, alunecările de teren, cicloanele tropicale, inundaţiile, seceta, epidemiile şi epizootiile, deşertificarea
  • dezastre endogene ( datorate acţiunii oamenilor) = poluarea mediului, distrugerea pădurilor, dezastre tehnologice (accidentul nuclear, accidentul chimic, accidentul biologic, accidente industriale, prăbuşiri de avioane, accidente pe căile de comunicaţii), acte de terorism

Aceşti parametri au fost analizaţi ţinând cont de fazele ciclice de manifestare a unui dezastru, care sunt :

–                          înştiinţare- alarmare.

–                          declanşarea dezastrului.

–                          intervenţie pentru limitarea efectelor dezastrului.

–                          reabilitare.

–                          dezvoltare.

Tot în acest sens, pentru realizarea evaluărilor, s-au definit 4 zone concentrice caracteristice (caracterizate după numărul de victime, ) :

–                          zona de impact.

–                          zona de distrugeri.

–                          zona marginală.

–                          zona exterioară.

Pe baza acestor studii s-au putut face aprecieri cu caracter practic asupra urgenţei intervenţiei pentru diferite tipuri de comunităţi, aşa cum reiese din tabelul 2.1 .

Nivelul de urgenţă al intervenţiei Mărimea zonei afectate Gradul de urbanizare şi industrializare Numărul de victime Gradul de distrugeri Tipul de dezastru
1 mai multe comunităţi administrative Urbanizate şi industrializate mai mult de 1000 Important neaşteptat şi imediat
2 o singură comunitate administrativă Urbanizate sau industrializate între 100 şi 1000 moderat şi dispersat neaşteptat şi

imediat

3 un cvartal dintr-o comunitate administrativă Rurale şi fără industrie mai puţin de 100 slab prevăzut şi progresiv

Tabelul 2.1

1.2.        Metoda universităţii Cranfield de evaluare a riscului

1.2.1.Scopul metodei

Din multiplele metode  prin care se pot evalua şi ierarhiza riscurile care afectează o comunitate, a fost aleasă metoda elaborată de Universitatea din Cranfield. Alegerea s-a datorat faptului că metoda este foarte simplă şi dă o imagine clară, din punct de vedere didactic asupra domeniului abordat. Se prezintă noţiunile de bază privind evaluarea riscului, cu ajutorul cărora  specialiştii de la nivelul comunităţii să poată selecta şi clasifica formele de hazard cele mai importante care afectează comunitatea. Al doilea pas îl reprezintă evaluarea vulnerabilităţilor şi a posibilităţilor manageriale. Aceste informaţii vor fi apoi folosite pentru a decide ce module vor face parte din echipa SAR (fiecare modul în concordanţă cu fiecare tip de hazard selectat).

1.2.2.Conţinutul metodei

Metoda se aplică în 3 etape distincte, după cum urmează:

– Pasul 1. Se completează fişa A, care v-a cuprinde hazardurile ce afectează comunitatea (în exemplul de faţă sunt 14 tipuri de hazarde).

–   Pasul 2.

a) Se completează fişa B, privind evaluarea hazardului.

b) Se completează fişa C, privind evaluarea vulnerabilităţii.

c) Se completează fişa D, privind evaluarea managerială (partea I).

d) Se completează fişa D, privind evaluarea managerială (partea II).

–                 Pasul 3. Se introduc datele obţinute mai sus în formula de mai jos, pentru a se evalua riscului comunitar pentru fiecare tip de hazard.

Risc = Hazard x Vulnerabilitate

Management

1.2.3.Fişa A – Tipuri de hazard

Pentru un hazard să fie introdus în fişă, el trebuie să aibă un impact semnificativ asupra oamenilor,  proprietăţii private sau publice, infrastructurii sau mediului ambiant. De exemplu, un cutremur major într-o zonă de deşert, nepopulată, nu va conduce la un dezastru. Riscul asumat va fi scăzut. În caz contrar, dacă acelaşi cutremur ar urmă să lovească o zonă foarte dens populat, riscul ar fi unul ridicat.

Mai jos sunt prezentate formele de hazard ce duc la dezastre şi care pot afecta o comunitate. Fiecare poate avea o importanţă deosebită pentru o anumită comunitate. Reamintim, că lista de mai jos reprezintă doar un exemplu de calcul, în realitate, specialiştii fiecărei comunităţi introducând în listă numai acele tipuri de hazarde care au impact local (o listă cu principalele tipuri de hazarde a-ţi citit-o deja la punctul 2.1 Generalităţi).

Tipurile de hazarde luate în consideraţie sunt:

–                          Conflictul armat

–                          Ciclonul

–                          Seceta

–                          Cutremurul de pământ

–                          Epidemiile

–                          Exploziile

–                          Incendiile

–                          Inundaţiile

–                          Alunecările de teren

–                          Accidente majore pe căile de comunicaţii

–                          Agenţi dăunători culturilor agricole

–                          Persoane refugiate sau strămutate în interiorul aceleiaşi ţări

–                          Tsunami

–                          Erupţii vulcanice

1.2.4.FIŞA B. EVALUAREA HAZARDULUI

Mai jos se precizează cifra corespunzătoare hazardului, în conformitate cu frecvenţa sa de apariţie, intensitate sau severitate (dacă s-ar declanşa) şi o impresie generală legată de importanţa hazardului respectiv pentru comunitate. Pentru fiecare hazard ales, în fiecare coloană, se încercuieşte doar una din cele trei cifre.

Frecvenţa Intensitatea Importanţa SUMA SUMA (împărţită la 3)
Tip hazard Probabilitatea de declanşare a hazardului în următorii 5 ani Sigură  medie mică Cât de puternic se manifestă hazardul

puternic mediu mic

Cât de important este hazardul pentru comunitate

Înaltă medie căzută

Conflictul armat 3            2          1 3             2         1 3             2         1
Ciclonul 3            2         1 3             2         1 3             2         1
Seceta 3             2         1 3             2         1 3            2         1
Cutremurul de pământ 3            2         1 3             2         1 3             2         1
Epidemiile 3            2         1 3             2         1 3            2         1
Exploziile 3            2         1 3             2         1 3             2         1
Incendiile 3             2         1 3              2         1 3             2         1
Inundaţiile 3            2         1 3              2         1 3            2         1
Alunecările de teren 3             2         1 3             2         1 3            2         1
Accidente majore pe căile de comunicaţii 3            2         1 3             2         1 3             2         1
Agenţi dăunători culturilor agricole 3            2         1 3             2         1 3             2         1
Persoane refugiate sau strămutate în interiorul aceleiaşi ţări 3             2         1 3               2         1 3              2         1
Tsunami 3             2         1 3             2         1 3             2         1
Erupţii vulcanice 3            2         1 3              2         1 3            2         1

1.2.5.FIŞA C. EVALUAREA VULNERABILITĂŢII

Se referă la gradul de distrugeri care ar putea apare în urma acţiunii unui hazard într-o perioadă de timp determinată (de obicei un an).

Mărimea impactului hazardului asupra :
Tipul de hazard Populaţiei

Mare medie redusă

Clădirilor

Înaltă    medie redusă

Infrastructurii

înaltă medie redusă

Resurselor

înaltă medie redusă

Economiei

înaltă  medie redusă

SUMA SUMA

(împărţită la 5)

Conflictul armat 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Ciclonul 3     2        1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Seceta 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Cutremurul de pământ 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Epidemiile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Exploziile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Incendiile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Inundaţiile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Alunecările de teren 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Accidente majore pe căile de comunicaţii 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Agenţi dăunători culturilor agricole 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Persoane refugiate sau strămutate în interiorul aceleiaşi ţări 3         2      1 3        2         1 3          2        1 3         2        1 3          2        1
Tsunami 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Erupţii vulcanice 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1

1.2.6.FIŞA D. EVALUAREA CAPACITĂŢII MANAGERIALE (partea I)

Prin capacitate managerială se înţelege capacitatea autorităţilor administraţiei publice locală de a preveni, limita şi reabilita vulnerabilităţile comunităţii în cazul declanşării unor hazarduri.

Tipul de hazard Capacitatea de alarmare a populaţiei

Bună medie slabă

Existenţa unei baze legislative

bună medie slabă

Capacitatea de avertizare a populaţiei

bună medie slabă

Capacitatea de răspuns guvernamentală

bună medie slabă

Capacitatea guvernamentală de pre- planificare

bună medie slabă

Conflictul armat 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Ciclonul 3     2        1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Seceta 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Cutremurul de pământ 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Epidemiile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Exploziile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Incendiile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Inundaţiile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Alunecările de teren 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Accidente majore pe căile de comunicaţii 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Agenţi dăunători culturilor agricole 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Persoane refugiate sau strămutate în interiorul aceleiaşi ţări 3         2      1 3        2         1 3          2        1 3         2        1 3          2        1
Tsunami 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1
Erupţii vulcanice 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1 3          2        1

1.2.7.FIŞA D. EVALUAREA CAPACITĂŢII MANAGERIALE (partea II)

Tipul de hazard Capacitatea de alarmare a populaţiei

Bună medie slabă

Existenţa unei baze legislative

Bună medie slabă

Capacitatea de avertizare a populaţiei

bună medie slabă

Capacitatea de răspuns guvernamentală

bună medie slabă

SUMA SUMA

(împărţită la 9)

Conflictul armat 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Ciclonul 3     2        1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Seceta 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Cutremurul de pământ 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Epidemiile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Exploziile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Incendiile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Inundaţiile 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Alunecările de teren 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Accidente majore pe căile de comunicaţii 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Agenţi dăunători culturilor agricole 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Persoane refugiate sau strămutate în interiorul aceleiaşi ţări 3         2      1 3        2         1 3          2        1 3         2        1
Tsunami 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1
Erupţii vulcanice 3      2       1 3        2         1 3         2        1 3         2        1

1.2.8.Fişa E.  Evaluarea riscului

Folosind coeficienţii de mai sus, se poate calcula valoarea numerică a riscului pentru fiecare hazard semnificativ în parte. Pentru exemplul nostru, valoarea cea mai mare rezultă (vezi calculul de mai jos) se obţine pentru cutremurul de pământ. De aici rezultă necesitatea, ca noua echipă SAR să aibă – în primul rând – un modul de căutare-salvare încadrat, dotat şi echipat corespunzător.

Să presupunem că, pentru cutremur, rezultă următoarele valori:

–                          fişa B = 3 , 1, 2, rezultând -după împărţirea cu 3- o sumă cu valoarea 2.

–                          fişa C = 2, 2, 2, 1,2, rezultând -după împărţirea cu 5- o sumă cu valoarea 1,8.

–                          fişa D (partea I şi partea II) = 2, 3, 3, 3, 2, 3, 2, 3, 2, rezultând -după împărţirea cu 9- o sumă cu valoarea 2,55.

Rezultă pentru cutremur:  R = H x V = 2 x 1,8 = 1,4

M          2,55

Să presupunem că se face acelaşi calcul pentru inundaţii, rezultând următoarele valori:

–                          fişa B = 2 , 2, 2, rezultând -după împărţirea cu 3- o sumă cu valoarea 2.

–                          fişa C = 2, 2, 1, 2, 2, rezultând -după împărţirea cu 5- o sumă cu valoarea 1,8.

–                          fişa D (partea I şi partea II) = 2, 3, 3, 3, 2, 3, 3, 3, 3, rezultând -după împărţirea cu 9- o sumă cu valoarea 2,77.

Rezultă pentru inundaţii: R = H x V = 2 x 1,8 = 1,29

M          2,77

Din cele de mai sus rezultă clar că la alegerea tipurilor de module ale viitoarei echipe SAR, prima prioritate v-a fi dotarea, echiparea şi instruirea pe linia limitării efectelor unui cutremur şi ulterior pentru limitarea efectelor inundaţiilor.

1.3.        Alegerea echipei SAR prin metoda utilităţilor

Autorităţile administraţiei publice locale  – în urma rezultatelor obţinute mai sus la punctul 2.2 – hotărăşte să organizeze o licitaţie pentru organizarea, dotarea şi instruirea unei echipe SAR pentru judeţul respectiv. Pentru aceasta, s-au stabilit 5 criterii pe baza cărora se vor analiza ofertele primite.

Pentru a uşura sarcina celor care vor lua decizia, mai jos, se foloseşte o metodă ştiinţifică. Folosirea acestor tipuri de metode – din care noi am exemplificat doar una-, ne garantează luarea unei decizii optime.

S-au primit 3 oferte astfel:

Criterii

Varianta

Dotare Cost intervenţie/ oră Experienţă Mărimea echipei Operativitate
SAR 1 Standard 300 $/ oră Standard +15% FB
SAR 2 +20% 150 $/oră -10% Standard Slabă
SAR 3 -20% 100 $/oră 10% -15% Bună

Unde : 3 cel mai bun

2 criteriul mediu

1 criteriul slab

MATRICEA DE CLASIFICARE CRITERII

Dotare Cost intervenţie/oră Experienţă Mărimea echipei Operativitate
Dotare 1 0 0 0
Cost intervenţie/oră 0 0 0 0
Experienţă 1 1 0 0
Mărimea echipei 1 1 1 1
Operativitate 1 1 1 0
TOTAL 3 4 2 0 1
Coef. evaluare 0,25 0,35 0,20 0,05 0,15

å Coef. evaluare = 1

Rezultă  :

SAR 1 = 0,25*2+0,35*1+0,20*2+0,05*3+0,15*3 =1,85

SAR 2 = 0,25*3+0,35*2+0,20*1+0,05*2+0,15*1 = 1,95

SAR 3 = 0,25*1+0,35*3+0,20*3+0,05*1+0,15*2 = 2,25

Soluţia optimă este SAR 3 deoarece 2,25> 1.95 >1.85

DECIZIE ÎN CONDIŢII DE CERTITUDINE

Ofertă AFAC Preţ

mii $

Autonomie

Km/h

Personal

Nr.

Amenajări speciale

Da/Nu

Cost deservirii $/h
I 263 100 4 DA 98
II 200 70 5 NU 95
III 300 150 5 NU 103
Criteriu

Variantă

C1

Mii $

C2

Km

C3

Nr.

C4

DA/NU

C5

$/h

V1 263 100 4 DA 98
V2 200 70 5 NU 95
V3 300 150 5 NU 103

Vi ( i= 1,3) = varianta decizională

Cj (j= 1,5) = criteriul de apreciere

MATRICEA IERARHIZĂRII CRITERIILOR

Criteriul C1 C2 C3 C4 C5
C1 0 0 0 0
C2 1 0 0 1
C3 1 1 0 1
C4 1 1 1 1
C5 1 0 1 1
TOTAL 4 2 2 1 3
I IV – V III II

MATRICEA  UTILITĂŢILOR

Criteriul

Variantă

C1 C2 C3 C4 C5
V1 0.370 0.60 1 0 0.625
V2 1 0 0 1 1
V3 0 1 0 1 0

Unde:  1 = satisfacţie maximă

0 = satisfacţie minimă

U11 = (263-300) / (200-300) = 0.370

U12 = (100-70) / (150-100) = 0.600

U15 = (98-103) / (95-103) = 0.625

Varianta Utilitatea sinteză
V1 2.595
V2 3
V3 2

Pentru criterii având exprimare calitativă se pot face conexări numerice după cum urmează:

FB = 1,00

B   = 0,66

S   = 0,33

NS = 0,00

MATRICEA IERARHIZĂRII CRITERIILOR

Criterii

Specialişti

C1 C2 C3 C4 C5
S1 4 2 3 5 1
S2 5 2 4 3 1
S3 5 2 4 3 1
S4 5 1 4 3 2
S5 5 1 4 3 2
S6 4 2 3 5 1
SUMA 28 10 22 22 8
Kj 0,31 0,11 0,24 0,24 0,10

STOTAL= (1+2+3+4+5) x 6 = 15 x 6 = 90

Condiţie å Kj =1

Utilitatea sinteză ponderată pentru Vi = å (Uij x Kj)

V1 = 0,37*0,31+0,6*0,11+1*0,24+0*0,24+0,65*0,10 = 0,483

V2 = 1*0,31+0*0,11+0*024+1*0,24+1*0,10 = 0,650

V3 = 0*0,31+1*0,11+0*024+1*0,24+0*0,10 = 0,350

Soluţia optimă ( varianta care oferă maximum de satisfacţie) = V3

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.