Reguli de protecţie a populaţiei în zonele minate

Populaţia trebuie să aibă cunoştinţe minime privind normele de comportament necesare evitării zonelor minate. De asemenea trebuie să cunoască şi regulile de comportament atunci când descoperă că au intrat din greşeală în astfel de zone. Astfel de informaţii sunt utile mai ales când se deplasează în ţări care au fost afectate recent sau pe timp îndelungat de războaie (ca de exemplu ţările din zona balcanică) şi unde activitatea de deminare nu s-a terminat. În acest caz o informare cerută de la autorităţile ţării respective este bine venită. Regulile de mai jos au un caracter general deoarece, pe de o parte, nu este spaţiu suficient de a intra în detalii, iar pe de altă parte, nu se pot anticipa toate situaţiile ce pot surveni în teren.

V.1.1.Evitarea zonelor minate

Cele mai multe accidente se datorează faptului că populaţia nu observă sau nu cunoaşte faptul că  există zone minate.

Acest deoarece:

–         minele sunt în general bine îngropate, camuflate sau acoperite cu vegetaţie, fiind greu de identificat;

–         populaţia nu cunoaşte semnele care ne ajută să sesizăm prezenţa zonelor minate;

–         se ignoră informaţiile difuzate de autorităţile competente în domeniu, către populaţie.

Semnele cele mai des întâlnite, care ne permit să anticipăm existenţe unei zone minate, sunt:

–         forme ale terenului şi ale unor obiecte sau culori ale acestora care nu concordă cu mediul natural în care se găsesc sau cu procesul de fabricaţie   (cel mai des minele au forme cilindrice sau rectangulare şi sunt făcute din metal, plastic sau lemn);

–         fire întinse din diferite materiale (pot fi conectate la mine);

–         efectele generate de mine deja detonate în zonă (resturi de animale, resturi de vegetaţie aruncată de explozie etc);

–         urme lăsate după desfăşurarea unor acţiuni de luptă (arme, căşti, echipamente, muniţii, maşini etc);

–         clădiri care au fost folosite pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă (cel mai adesea sunt conectate la mine uşile, scaunele, echipamente de prim ajutor, mâncarea, căni, diverse obiecte ce pot fi păstrate ca amintire etc );

–         zonele afectate de alunecări de teren (aceste alunecări pot deplasa şi unele porţiuni ale zonei minate afectate de aceasta, în special după ploi torenţiale).

În cazul în care nu identificaţi nici unul din semnele enumerate mai sus, dar zona prin care vreţi să treceţi vă trezeşte suspiciuni, respectaţi următoarele reguli de comportament:

–         ocoliţi zonele minate chiar dacă posedaţi o hartă cu modul în care a fost efectuată minarea (harta v-a reprezenta doar un element de ghidare);

–         evitaţi, pe cât posibil, trecerea prin zonele marcate ca fiind deminate (pe timpul acţiunilor de luptă unele zone deminate pot fi minate din nou de adversar);

–         dacă totuşi treceţi prin zone având o mare probabilitate de a fi minate, mergeţi doar pe urmele (de roţi, şenile, paşi) folosite de alte persoane care deja au străbătut zona;

–         nu părăsiţi traseul pe care mergeţi pentru nici un motiv (de exemplu pentru necesită fiziologice).

V.1.2.Reguli de comportare în interiorul zonelor minate

De regulă, faptul că vă deplasaţi printr-o zonă minată se poate descoperii în două moduri:

–         atunci când găsiţi o mină;

–         atunci când una din mine explodează.

Indiferent de situaţia descrisă mai sus în care vă aflaţi, principalele reguli de comportament sunt:

–         opriţi-vă din mişcare;

–         avertizaţi restul persoanelor din zonă ( intrarea într-o zonă minată se face numai de personal specializat în operaţii de deminare);

–         întorceţi-vă pe acelaşi drumul pe care a-ţi venit (dacă sunteţi într-un grup de persoane, acestea se mişcă pe rând, una câte una);

–         păstraţi o distanţă de siguranţă de cel puţin 10-20 metrii între fiecare persoană.

Dacă nu mai puteţi recunoaşte drumul pe care a-ţi venit cu exactitate şi este absolut necesar să continuaţi deplasarea, atunci respectaţi următoarele reguli generale:

–         folosiţi un instrument de testare a terenului din faţa dumneavoastră (de exemplu un cuţit cu lungimea de cel puţin 8-10 cm);

–         introduceţi instrumentul în teren sub un unghi de circa 30° testând fiecare centimetru pătrat al urmei de care doriţi să călcaţi (atenţie la alegerea lăţimii urmei, deoarece dacă este prea strâmtă riscaţi să călcaţi în afara ei, iar dacă este prea largă riscaţi să pierdeţi mult timp);

–         dacă atunci când testaţi terenul întâlniţi o obstrucţie, săpaţi încet în jurul ei, până ajungeţi la mină. Marcaţi locul (cu pietre, bucăţi de lemn etc) şi continuaţi testarea

drumului.

ATENŢIE !

Detectarea minelor prin metoda de mai sus supune persoanele neantrenate pentru acest tip de operaţiuni la un stres considerabil, care poate fi un generator important de greşeli.

V.2  Reguli pentru salvarea unei persoane rănite datorită exploziei unei mine

Salvarea unei persoane rănite datorită exploziei unei mine reprezintă o operaţiune cu un înalt grad de risc pentru salvator. Una dintre cauze este aceea că salvatorul nu se poate baza pe cooperarea persoanei rănite. De asemenea pentru astfel de operaţiuni nu se pot folosi decât voluntari.

Din aceste considerente, se recomandă respectarea următoarelor reguli generale:

–         asiguraţi-vă că victima mai trăieşte;

–         dacă nu este disponibil personal specializat pentru deminare, se utilizează pentru salvare regulile expuse la punctul 1.2;

–         atunci când se ajunge aproape de persoana rănită, se v-a încerca calmarea victimei (dacă victima este calmă această atitudine se poate datora şi unui şoc traumatic);

–         ajungându-se lângă victimă, se deminează o zonă mai mare pentru a avea spaţiul necesar acordării primului ajutor medical de urgenţă (se acordă atenţie deosebită faptului că victima poate sta pe o mină care încă nu a explodat);

–         după acordarea prim ajutorului medical de urgenţă, victima este scoasă din zona minată, fie prin tragere prin porţiunea deminată, fie prin ridicare (inclusiv cu ajutorul elicopterului).

ANEXE

Anexa nr. 1

Terminologie

Termenii specifici definiţi în continuare corespund  terminologiei adoptate de ţările aparţinând Comunităţii Europene, NATO şi ICDO (Organizaţia Internaţională a Apărării Civile).

Sunt definiţi numai termenii care se folosesc in mod curent pe linie pirotehnică în cadrul legislaţiei, temelor de cercetare, rapoartelor operative, sintezelor şi analizelor oficiale din ţara noastră.

  • accident = întâmplare neprevăzută, venită pe neaşteptate, curmând o situaţie normală având drept cauză activitatea umană.
  • accident complementar = accident care are loc pe timpul – sau după desfaşurarea – unui dezastru natural, datorat acestuia.
  • amorsă= dispozitiv pentru iniţierea exploziei unei încărcături de exploziv. Funcţionează prin percuţie, fricţiune, electric sau prin aprindere cu fitil.
  • asanare (pirotehnică) = înlăturarea muniţiei rămase neexplodată ca urmare a unor acţiuni de luptă.
  • autorităţile administraţiei publice = sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.
  • beneficiar = persoană, colectivitate sau instituţie care obţine un folos în urma executării unor servicii;
  • brizanţă = acţiune produsă la explozie de către o substanţă explozivă, manifestată prin sfărâmarea mediului cu care este în contact, datorită presiunii bruşte şi puternice a gazelor rezultate.
  • capacitate de intervenţie = posibilităţile unei subunităţi, unităţi sau formaţiuni pirotehnice de a desfăşura acţiuni de intervenţie.
  • capsă pirotehnică = mijloc pentru producerea impulsului iniţial necesar declanşării exploziilor, aprins cu ajutorul fitilului ordinar sau detonant.
  • centrul de conducere al intervenţiei = instalaţie destinată oficial pentru conducerea şi coordonarea tuturor activităţilor întreprinse după declanşarea unui dezastru.
  • clasificarea distrugerilor =
  • distrugeri severe = împiedică orice utilizare ulterioară, conform cu destinaţia iniţială.
  • distrugeri medii = împiedică utilizarea eficientă, fără o reparaţie majoră.
  • distrugeri uşoare = nu împiedică utilizarea eficientă, necesitând reparaţii minore.
  • colectivitate locală = totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
  • contract = acord scris (act) încheiat, ca urmare a unei înţelegeri intervenite între două sau mai multe persoane (fizice sau juridice), pentru crearea, modificarea sau stingerea unor drepturi şi obligaţii în relaţiile dintre ele;
  • delaborare = lucrare sau operaţie de scoatere a încărcăturii explozive din muniţiile devenite inutilizabile sau periculoase, astfel încât partea metalică a cestora să poată fi ulterior refolosită (reîncărcată) sau trimisă la topit, ca fier vechi.
  • Deminare = acţiune de deplantare (scoatere, ridicare) a minelor sau încărcăturilor explozive de pe o suprafaţă de teren sau de la un obiectiv pregătit pentru distrugere.
  • detectare = operaţiune efectuată în scopul descoperiri locului şi poziţiei aproximative a muniţiilor neexplodate.
  • deţinător de materii explozive = orice persoană juridică sau fizică în posesia sau detenţia căreia se află, licit, astfel de materii.
  • Dezamorsare = operaţie de în depărtare a dispozitivului de amorsare (capsă, focos) de la o încărcătură de distrugere.
  • desertizare = operaţiunea de desfacere a elementelor unei muniţii îmbinate prin sertizare;
  • dispozitiv de dare a focului = ansamblu de elemente pirotehnice sau electrice, destinat a provoca detonarea încărcăturilor explozive.
  • Echipă = grupare mică de oameni (minim 3 persoane), organizată organic sau ad-hoc, pentru îndeplinirea unei misiuni.
  • echivalent de trotil = valoarea a energiei degajată de o explozie nucleară, exprimată în număr de tone de trotil, care, prin explozie, ar degaja aceeaşi energie;
  • eclatare = acţiunea de scoatere a focosului de la muniţii, în scopul eliminării parţiale a pericolului exploziei acesteia;
  • exploziv = substanţă sau amestec de substanţe chimice care, sub acţiunea unui impuls iniţial (lovire, încălzire, frecare), suferă transformări chimice bruşte, cu dezvoltare abundentă de căldură şi de gaze, producând o creştere foarte mare a presiunii în stare să efectueze un lucru mecanic (explozie).
  • explozor = aparat portativ, folosit pentru aprinderea capselor electrice detonante în lucrările de distrugere;
  • fitil = mijloc pentru transmiterea focului (detonaţiei) la diferite încărcături explozive.
  • focos = dispozitiv de iniţiere a încărcăturii explozive a unei muniţii, în momentul dorit;
  • itinerar = traseu stabilit în vederea deplasării unui vehicul, unei coloane etc.
  • încarceraţi = persoane surprinse sub darămături, în viaţă, pentru a căror salvare este necesară intervenţia unei echipe de căutare-salvare profesioniste sau semiprofesioniste.
  • încărcătură activă = cantitate de exploziv şi mijloace de iniţiere (capse detonante, fitil) necesare amorsării şi distrugerii muniţiilor rezultate din asanări.
  • materiale explozive = se înţeleg explozivii propiu-zis, ca amestecurile explozive, pirotehnice şi simple, mijloacele de iniţiere, cele auxiliare de aprindere, precum şi orice alte substanţe sau amestecuri de substanţe destinate să dea naştere la reacţii chimice instantanee, cu degajare de căldură şi gaze la temperatură ridicată.
  • materiale periculoase = substanţe sau materiale considerate de o autoritate competentă capabile de a crea un risc periculos pentru sănătate, siguranţă şi bunuri.
  • monitorizare = sistem permanent de urmărire, înregistrare şi evaluare continuă a evoluţiei unui proces sau fenomen pentru a lua măsuri corective.
  • muniţii = cartuşele de infanterie, loviturile de artilerie (pentru tunuri, aruncătoare, armament fără recul), rachete, muniţie reactivă, torpile, torpile, mine, cartuşe de semnalizare, petarde, grenade, bombe, pulberi, explozivi, materiale explozive trucate, materiale incendiare şi fumigene, fitil detonat, mijloace pirotehnice etc., precum şi oriceelemente ale acestora încărcate cu substanţe explozive.
  • neutralizarea muniţiei = operaţiune efectuată cu scopul de a face inofensivă muniţia descoperită neexplodată prin scoaterea elementelor (dispozitivelor) care pot produce explozia muniţiei; 
  • notificare = acţiunea de aducere la cunoştinţa autorităţilor sau populaţiei printr-o notă oficială a unei situaţii sau hotărâri.
  • operaţiune = activitate efectuată de unul sau mai mulţi pirotehnicieni în vederea atingerii unui anumit scop;
  • pirotehnie = tehnica fabricării şi utilizării unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea muniţiilor, a armelor de foc, a unor substanţe explozive şi a artificiilor
  • pirotehnician = specialist în pirotehnie;
  • proceduri operaţionale standard = document scris, care descrie cum să fie îndeplinită o sarcină sau activitate de rutină.
  • rateu = fenomen ce constă în ne-aprinderea pulberii de azvârlire sau neiniţierea capsei sau focosului unei muniţii după executarea dării focului de către trăgător sau pirotehnist.
  • raport de situaţie = raport concis, publicat şi actualizat periodic despre evenimentele care afectează o misiune, operaţie sau sarcină, care cuprinde detalii despre urgenţă, nevoile de ajutor şi măsurile luate până la data raportului.
  • schemă = reprezentare grafică simplă a unei acţiuni pentru exprimarea explicită a elementelor esenţiale şi a relaţiilor de intercondiţionare ale acestora.
  • sertizare = operaţiunea de gâtuire (strângerea pereţilor la gură) a capsei pirotehnice, pentru efectuarea unei legături sigure între capsă şi fitil.
  • sinteză = document de informare  zilnic privind evenimentele petrecute, rezultatetle obţinute şi alte detalii necesare a fi cunoscute.
  • tatonare = a face încercări cu muniţia inutilizabilă sau periculoasă, în sensul ridicării şi coborârii bruşte a acesteia cu ajutorul unui trepied (macara), pentru a preîntâmpina explozia muniţiei pe timpul transportului;

Anexa nr. 2

Mic lexic poliglot

A

  • abrogare = to repeal, to abrogate
  • accident = accident
  • accident de muncă = industrial injury
  • acreditare = accreditation
  • act de rechiziţionare = warant card
  • act procedural = formal record, formal report
  • administraţie (publică) = administration
  • agent de circulaţie = traffic policeman
  • agent de poliţie = police officer
  • mulţime de oameni = mob, rabble
  • amânare, răgaz = time limit, delay
  • a ameninţa = to threaten
  • a ancheta = to investigate
  • antrenament = trening
  • apărare = defence
  • ardere = burning
  • asanare = disposal
  • ascunzătoare = hideaut
  • atenţie = attention
  • autoritate, putere = authority, power

B

  • banderolă, brasardă = arm band
  • baraj rutier = road block
  • barieră mobilă = portable barrier
  • beneficiar = beneficiary
  • bidon = can
  • a se bloca = to jam
  • bombă = bomb
  • burghiu = gimlet

C

  • cadavru = corpse
  • calificare profesională = qualification
  • dispecerat = command and control room
  • capsă = percussion cap
  • carte de identitate = national identity card
  • cartuş = cartridge
  • călăuză = facilitator
  • cerere (scrisă) = (written) request
  • aptitudine, capacitate = skill, ability
  • conductor de câini = dog handler
  • contra-expertiză = second expert assessment
  • contract = contract
  • control rutier = road check
  • a convoca = to summon
  • cui = nail
  • ciocan = hammer
  • cleşte = tong (plier)
  • cronometru = chronometru

D

  • a da de urma = to track down
  • daltă = chisel
  • a deceda, a muri = to die
  • deces = death
  • decizie = judgment
  • declaraţie = statement
  • a demina = mine clearing
  • deminare = mine clearance
  • denunţ = denouncement
  • a deroga de la o regulă = to depart from the rules
  • desertizare = unbinding
  • despăgubi = to compensate
  • dezamorsare = to disarm
  • a dezgropa = to dig up
  • detonator = detonator
  • dispariţia unei persoane = missing person
  • dispozitiv exploziv = explosive device
  • distrugere = destruction
  • drum public = public highway

E

  • escortă = escort
  • evacuare locativă = eviction
  • evidenţă informatizată = computerised index
  • expert = expert
  • a exploda = to burst out

F

  • formalitate = formality
  • formare, pregătire profesională = vocational trening
  • forţe de ordine = the law enforcement agency
  • frontieră, graniţă = border, frontier
  • funcţie = function
  • funie = rope
  • fitil = wick
  • fluier = whistle

G

  • găleată = pail
  • grad = rank
  • grenadă (lacrimogenă) = (tear-gas) grenade
  • groapă = pit
  • glonţ = bullet

I

  • iarbă = grass (herbs)
  • identificarea minelor = mine awareneas
  • identitate = identity
  • ierarhie = hierarchy, chain of command, line of command
  • impact = impact
  • informaţie = intelligence
  • iniţiere = to initiate
  • insecuritate = (public) insecurity
  • instruire = instruction
  • intervenţie = intervention
  • interzice = to forbid, to prohibit
  • investigare = investigation, inquiry

Î

  • încărcătură = charge
  • a înregistra = to record
  • a întocmi un proces-verbal = to draw up a report

J

  • jurisdicţie = jurisdiction

L

  • laborator = laboratory
  • lăcătuş = locksmith
  • lanternă = flash light
  • legitimă apărare = self-defence
  • liberă trecere = pass
  • licenţă, autorizaţie = licence
  • luare de oastatici = hostage taking

M

  • martor = witness
  • metru de buzunar = pocket metre
  • misiune = mission
  • muniţie = ammunition
  • mutare = transfer

N

  • ne-acordarea ajutorului = failing to assist
  • a notifica = to notify, to serve a notice
  • număr matricol = shield number (USA), collar number (UK)

O

  • obuz = shell
  • operaţiune = operation
  • ordin = order, instruction
  • ordine publică = public order
  • ostatic = hostage

P

  • pagubă, daună = damages
  • prăjină = pole
  • pistol de semnalizare = signal pistol
  • pilă = file
  • a percheziţiona (o casă) = to search a house
  • pierdere = loss
  • pirat al aerului = hijacker
  • piroman = arsonist
  • pirotehnie = explosive ordnance disposal
  • fireman = pompier
  • post de poliţie = police station
  • prejudiciu material = loss
  • premeditare = premeditation
  • prevenire = prevention
  • procedură de urgenţă = summary procedure
  • proiectil = missile

R

  • raport = report
  • raport sinteză = summary of evidence
  • raportor = chairman, spokesman
  • rateu = failure
  • razie = swoop, police raid
  • răpire = kidnapping
  • reconstrucţie = reconstruction
  • registrul de evenimente = incident book
  • retragere = withdrawal
  • a rezilia = to cancel
  • a ridica = to raise, to lift

S

  • secret profesional = professional secrecy
  • securitate publică = public security
  • semnalizare rutieră = road signs
  • semnătură = signature
  • serviciu comunitar = community service
  • sesizare = first report
  • a sta = to sit
  • supraveghere = surveillance
  • suspiciune = suspicion

T

  • tatonare = to probe, to grope
  • tentativă = attempt
  • teren = ground
  • transport = transport
  • tufiş = shrub
  • trusă de chei = case

Ţ

  • ţintă = target

U

  • urgenţă = emergency
  • urme şi indicii = marks and items of evidence

V

  • vamă = customs
  • vandalism = vandalism
  • verificare, control = check
  • vicitmă = victim
  • vizită medicală = medical examination

Z

  • zonă de aşteptare = waiting zone
  • zonă liberă = free zone

Anexa nr. 3

Lista principalelor abrevieri folosite în cadrul acţiunilor cu caracter umanitar

Anexa cuprinde lista abrevierilor folosite şi unanim acceptate în  cadrul acţiunilor umanitare. Majoritatea lor sunt folosite şi în cadrul acţiunilor coordonate de NATO .

AAA Arrival and assembly area (arie de sosire şi adunare)
AAR After action report (Raportul final al unei acţiuni)
ADP Automatic data processing (prelucrare automată a datelor)
AID Agency for International Development (Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională)
AMC Air Mobility Command (Comandamentul Mobilităţii Aeriene)
AO Area of Operation (Arie de Operaţii)
AOR Area of Responsibility (Arie de responsabilitate)
APOD Aerial Port of Debarkation (Aeroport de debarcare)
APOE Aerial Port of Embarkation (Aeroport de Îmbarcare)
BUDFIN Budget of Finance (Bugetul de Finanţe)
BL.HEL Blue Helmets (Căştile Albastre)
Bn Battalion (600-1000 de indivizi)
C2 Command and Control (Comandă şi Control)
C3I Command, Control Communication and Information

(Comandă, Control, Comunicaţii şi Informaţii)

C4I Command, Control, Comunication Computers and Information (Comandă, Control, Comunicaţii, Computere şi Informaţii)
CA Civil Affairs (Afaceri Civile)
CAX Computer Assisted Exercise (Exerciţiu asistat de calculator)
CHR Commision of Human Rights (Comisia pentru Drepturile Omului)
CASEVAC Casualty Evacuation (Evacuarea victimelor)
CIMIC Civil- Military Cooperation (Cooperare Civil-Militară)
CINC Commander in chief ( Comandantul Şef)
CO Commanding Officer (Ofiţer Comandant)
COMMS Communications (Comunicaţii)
CP Command Post-Check Point (Post de Comandă sau verificare)
FTX Field Trening Exercise (Exerciţiu de pregătire în teren)
FW Framework (Reţea)
G1 Division for Discipline, Administration, Legal and Personnel Matters (Direcţia pentru Disciplină, Administraţie, Legislaţie şi probleme de personal)
G2 Division for Military Intelligence Matters (Direcţia pentru Probleme de Informaţii Militare)
G3 Division for Operational Matters (Direcţia pentru probleme Operaţionale)
G4 Division for Logistics (Direcţia pentru Logistică)
G5 Division for Relations with Civilian Populations (Direcţia pentru relaţiile cu populaţia civilă)
GPS Global Positioning System (Sistemul de poziţionare globală)
HA Humanitarian Assistance (Asistenţă Umanitară)
HN Host Nation (Ţara gazdă)
HOCC Humanitarian  Operations Coordination Center (Centru de Coordonare al Operaţiunilor Umanitare)
HQ Head Quarters (Comandament)
HUMINT Humanitarian Intelligence (Informaţii Umanitare)
IAEA International Atomic Energy Agency (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică)
ICDO International Civil Defence Organization (Organizaţia Internaţională de Apărare Civilă)
ICRC International Committee of Red Cross (Comitetul Internaţional al Crucii Roşii)
IFRC International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies (Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie)
IGO International Governmetal Organization (Organizaţia Guvernamentală Internaţională)
ILO International Labour Organization (Organizaţia Internaţională a Muncii)
INMARSAT International Maritime Satellite System (Sistemul Internaţional de Sateliţi Maritimi)
INSARAG International Search and Rescue Advisory Group (Grupul Internaţional de Experţi în Căutare-salvare)
IOX Interoperability Exercise (Exerciţiu de interoperabilitate)
JRCC Joint Rescue Coordination Center (Centrul Mixt de Coordonare pentru Căutare-salvare)
LS Landing Station (Staţie de aterizare)
LZ Landing zone (Zonă de aterizare)
MEDEVAC Medical Evacuation (Evacuare medicală)
NCO Non commisioned officer (subofiţer)
NSM National Service Package (Serviciului National de transport conteinerizat)
OIC Officer in charge (Ofiţer de serviciu)
OOA Out of Area (În afara ariei)
OOR Out of Region (În afara Regiunii)
OP Observation Point (Punct de observare)
OPS ROOM Operation Room (Cameră de Operaţii)
OP ORD Operation Order (Ordin de operaţii)
OPSEC Operations Security (Securitatea operaţiilor)
OSOCC On Site Operations Coordination Center (Centru de Coordonare al Operaţiilor la faţa locului)
OSRO Office for Special Relief Operation (Oficiul pentru Operaţiile Speciale de ajutor al FAO)
PLATOON Pluton (30-40 de indivizi)
PAO Public Affairs Officer (Ofiţerul cu Afacerile Publice)
PEO Peace Enforcement Operations (Operaţiuni de impunere a Păcii)
PIO Public Information Officer (Ofiţerul de Informaţii Publice)
PKO Peace Keeping Operations (Operaţii de menţinere a păcii)
PMS Program Management Services şUNHCRţ (Serviciile pentru Managementul Programelor)
PO Peace Operations (Operaţiuni pentru Pace)
POC Point of Contact (Punct de contact)
POD Point of Debarkation (Punct de debarcare)
PSYOP Pshychological Operations (Operaţii Psihologice)
RCB Relief Coordination Branch (Departamentul de Coordonare a ajutorului)
RANK Gradul militar al unui individ
RECCE Reconnaissance (Cercetare)
ROE Rule of Engagement (Reguli de Angajare)
SAR Search and Rescue (căutare-salvare)
SCG Standing Coordination Group (Grupul de Coordonare)
SF Special Forces (Forţe Speciale)
SFAS Supplies and Food Aid Service (Serviciul de Ajutor pentru Materiale şi alimente)
SITREP Situation Report (Raport de situaţie)
SN Sending Nation (Naţiune donatoare)
WHO World Health Organization (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)
WFP World Food Program (Programul Mondial de Alimentaţie)
UNDAC United Nations Disaster Assesment and Coordination

(Echipă ONU de coordonare a acţiunilor şi evaluare a dezastrelor )

UNICEF United Nations Chidren Fund (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii)
UNHCR United Nations High Commisioner for Refugees (Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi)
UN. RES. COORD. Coordonatorul Rezident al Naţiunilor Unite
UN DMT United Nations Disaster management Team (Echipa Naţiunilor Unite pentru Managementul Dezastrelor)
NGO Non Governmental Organizations (Organizaţii neguvernamentale)
UN OERC United Nations Office of the Emergency Relief Coordinator (Oficiul ONU al Coordonatorului Ajutorului de Urgenţă)
LEMA Local Emergency Management Authority (Autorităţile Locale pentru Managementul Urgenţelor)
SOP Standing Operating Procedure (Proceduri Operaţionale Standard)
UNCIVPOL United Nations Civilian Police (Poliţia Civilă a Naţiunilor Unite)
UNMO United Nations Military Observer (Observator Militar al ONU)
UNMP United Nations Military Police (Poliţia Militară a ONU)
MCDA Military and Civil Defence Assets (Facilităţi Militare şi de Apărare Civilă)
MCOU Military and Civil Defence Unit (Unitate Militară şi de Apărare Civilă)
FCSU Field Coordination Support Unit (Unitate de Coordonare a Sprijinului din teren)
USAR Urban Search and Rescue (Căutare-salvare Urbană)

Anexa nr. 4

Câteva semne convenţionale specifice acţiunilor de asanare şi deminare

H M

Hazardous material materiale periculoase (W = apă; GAS = gaze; CHEM = chimice; EXPL = explozive; F = carburanţi.)
3

2           602            4

1

Numerotarea faţadelor unei clădiri (cu numărul 602).
B                    C

F                       E

A                    D

Împărţirea clădirii în corpuri (cu E se reprezintă, de exemplu, casa scărilor situată în mijlocul figurii iar cu F intrarea).
B

E            A               C      1m

D

1 m

Marcaj pe clădirile afectate de dezastru.

A= abrevierea  numelui echipei SAR, data  începerii şi (eventual) data terminării intervenţiei;

B= tipul de hazard;

C= număr persoane găsite moarte;

D= număr persoane posibil de salvat;

E= număr persoane deja salvate.

CHEM

AFDRU

2      SUN 11:15

SUN 15:30      5

1?

Clădire cercetată de echipa SAR din Austria, sâmbătă, între orele 11.15 – 15.30. Riscurile constatate au fost chimice. Două persoane au fost salvate, 5 persoane  au fost găsite moarte şi o persoană ar mai putea fi rămas în clădire (dispărută). Cercul arată că echipa AFDRU a terminat acţiunile SAR şi a plecat spre alt punct de lucru.

Anexa nr. 5

Tabele  de conversie  a  unităţilor  de  măsură

a) Tabelul de conversie al temperaturilor

Scara de temperatură Celsius Scara Fahrenheit
(Grade Celsius x 1.8) + 32 = Grade Fahrenheit
Grade Celsius = (Grade Fahrenheit -32) x 0.555

b) Tabelul de conversie al lungimilor

Scara  metrică »scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă »scară metrică
1 cm = 0.394 inches 1 inch = 2.54 cm
1 m = 39,4 inches 1 foot = 30.5 cm
1 m = 3.28 feet 1 foot = 0.305 m
1 m = 1.09 yards 1 yard = 0.914 m
1 km = 0.621 miles 1 mile = 1.609 km

c) Tabelul de conversie al greutăţilor

Scara metrică> scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă > scara metrică
1g= 0.035 ounces 1 ounce = 28.3 g
1 kg = 2.2 pounds 1 pound = 454 g
1 tonne =  2200 pounds 1 pound = 0.454 kg
1 tonne = 0.584 tons 1 tonn (US) = 1.02 tonnes

d) Tabelul de conversie al suprafeţelor

Scara metrică »scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă » scara metrică
1 cm2 = 0.155 sq. inch 1 sq. inch = 6.45 cm2
1 m2 = 10.76 sq. ft 1 sq. foot = 929 cm2
1 m2 = 1.20 sq. yd 1 sq. foot = 0.093 m2
1 ha = 2.47 acres 1 sq. yard = 0.836 m2
1 km2 = 247 acres 1 acre = 0.406 ha
1 km2 = 0386 sq. miles s sq. mile = 259 ha
1 sq. mile = 2.59 sq.km

e) Tabelul de conversie al volumelor

Scara metrică » scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă  » scara metrică
1cm3 = 0.061 cu.inch 1 cu. Inch = 1.64 cm3
1 m3 = 35.3 cu.ft. 1 cu.foot = 0.028 m3
1 m3 = 1.31 cu.yd. 1 cu. Yard = 0765 m3
1 ml = 0.035 fl.oz. 1 fl.ounce= 28.4 ml
1 l = 0.22 UK gallon 1 pint= 0568 l
1 US gallon = 0.833 UK gallon 1 UK gallon = 4.55 l

1UK gallon = 1.2 US gallon

Anexa nr. 6

Fişa de înregistrare a unui modul EOD

Romania

MODULE:

—————————————————————— Sector: EOD

Provider’ name for Module:

National Capability Statement:

Domestic field experience:

International field experience:

Asset Type (e.g. military or

civil protection or other):                               Civil Defence/Protection

Interest in participation in MCDA training programe:

Module can be moved:

By Air:

By Road:

By Rail:

By Sea:

By Inland Water:

Number of personnel

in module requiring transport:                      Module can move itself by road:

Module services may be provided on the following financial conditions:

Free of charge                       Partial financing:                               Other financing:

Details:                                   Details:                                               Details:

Module’s stated mobilization and deployment data:

Time required                                At disaster site module is ready for operation in     (hours):

to mobilize module (hours):

<12 [ ]  12 to <24 [ ]   24 to 48 [ ]      48 to <72 [ ]        ≥72 [ ]

Maximum duration                              Module can operate before re-supply for (days):

of mission (weeks):

Upon arrival at the disaster zone the module can be ready for operations within (please check one of the boxes below):

1 hour             [    ]

2 to 4 hours    [    ]

5 to 8 hours    [    ]

9 to 12 hours  [    ]

Module’s stated capacity to perform the requested tasks:

Requested task:                 Description:

01 – Food preparation         Prepare food respecting cultural/religious requirements

of humanitarian relief personnel

and/or local (camp) population

Can Perform?                      Deviation?

02 – Local procurement                   Be prepared to procure

necessary food items on the local market

Can Perform?                                  Deviation?

03 – Tactical communications         Provide communications equipment

to meet the module’s internal (tactical)

communication requirements

Can Perform?                                  Deviation?

04 – Theadquarters                     Provide communications equipment

communications                   (SAT-C, UHF, VHF, HF) to ensure

information exchange with relief

operations headquarters

Can Perform?                                  Deviation?

05 – Maintenance support   Provide maintenance support (military

first and second echelon) to own

equipment and vehicles

Can Perform?                                  Deviation?

06 – Language skills                    Possess language skills (English) which

enable module to operate in multinational

relief operations

Can Perform?                                  Deviation?

07 – Self-sufficiency                     Be self-sufficient for the duration of the mission

of to 30 days

Can Perform?                                  Deviation?

Module’s stated capacity to perform additional task:

Module’s stated capacity to be deployed in the following regions, if requested:

Region:                                          Can be deployed?          Details:

Africa

Arab countries

Asia

Caribbean

Europe and CIS

Latin America

North America

Pacific (Ocenia)

All regions

Module cargo data (for reference purposes when transportation is required):

Constraints which may limit/affect module performance:

Constraint (check for ”yes”):                                  Explanation:

Climatic/Weather

Communications

Funding

Mobility/transport

Readiness

Social

Sustain/Resupply

Other

Field experience (optional)

Please list below the three most recent humanitarian assistance and/or exercises in which the module has already participated; for disaster assistance please indicate also the name of the requester:

Domestic:

———————————————————————-

———————————————————————-

International:

———————————————————————

———————————————————————

If you require transportation support, please complete the following:

Measurements are    [   ] metric                   [   ] imperial

cargo name quan-

tity

bulk

weight

(kg)

height

(m/ft)

width

(m/ft)

length

(m/ft)

hazardous

cargo ?

(yes/no)

air tranportable ?

(yes/no)

Queries concerning ansmers provided to this questionnaire be addressed to :

name                                                   ——————————————–

position occupied, title                      ——————————————–

division, department             ——————————————–

organisation                           ——————————————–

street address                                   ——————————————–

postal address                                   ——————————————–

country                                                ——————————————–

person’s contact data                       ——————————————–

office telephone (s)               ——————————————–

mobile phone                         ——————————————–

telefax                                     ——————————————–

cable                                                   ——————————————–

electronic mail                                   ——————————————–

language(s) spoken              ——————————————–

language(s) for written communication       —————————–

——————————————–

Further queries concerning this module may be addressed to:

Languages spoken:

Telephone:

Facsimile:

Electronic mail:

—————-   End of Module Section  ——————–

Anexa nr.7

ANTET

C O N T R A C T

PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ASANARE

(model)

  1. Data (ziua, luna, anul) şi locul încheierii contractului (denumirea şi adresa beneficiarului);
  2. Locul unde se vor executa lucrările de asanare;
  3. Componenţa comisiei de constatare (se înscrie numele şi prenumele membrilor comisiei, precum şi denumirea instituţiei ce o reprezintă fiecare);
  4. Descrierea amănunţită a situaţiei constatate la faţa locului;
  5. Delimitarea precisă a terenului ce urmează a fi asanat, anexându-se şi planul de situaţie cu repere bine determinate în teren;
  6. Urgenţa executării lucrărilor în timp;
  7. Operaţiunile ce se execută în teren;
  8. Măsuri de siguranţă şi securitate;
  9. Măsuri ce se iau pentru protecţia mediului;
  10. Obligaţiile echipei ce execută lucrări de asanare;
  11. Obligaţiile beneficiarului de lucrări de asanare;
  12. Răspunderi contractuale;
  13. Alte clauze;
  14. Data intrării în vigoare a contractului.

Delegat societate care execută lucrarea de  asanare

Delegat societate beneficiară sau al autorităţii administraţiei publice locale

Avizat juridic

Anexa nr. 8

ANTET

Proces verbal

pentru ridicarea şi transportul  muniţie neexplodată

descoperită izolat

Încheiat azi ( ziua, luna, anul) la (locul descoperii, identificării şi ridicării muniţiei).

Noi……………………………………………………………………..(predător) şi……………………………………………….(primitor) am procedat la predarea-primirea următoarelor cantităţi de muniţie neexplodată, descoperite pe raza …………………………………………

Muniţia provine din……………………………………………………………..

Muniţia fost ridicată şi transportată în vederea depozitării şi distrugerii. Transportul se face cu auto…………………………………..şofer

……………………………………….pirotehnician …………………………………..

Prezentul proces  verbal a fost întocmit în ………… exemplare astfel:

– exemplar nr.1 la……………………………………….

– exemplar nr.2 la……………………………………….

AM PREDAT                                                                          AM PRIMIT

Anexa nr.10

ANTET

Proces verbal

pentru alegerea suprafeţei de  teren pe care se vor executa

distrugeri de muniţii neexplodată

1. Încheiat azi (data, luna, anul) la………………………………………..

2. Comisia alcătuită din :

-delegatul administraţiei publice locale……………………………….…….

– proprietarul terenului sau delegatul  agentului economic (dacă terenul nu aparţine statului)…………………………………………………

-şeful lucrărilor de asanare……………………………………………………, au procedat la alegerea terenului situat în (locul cu repere bine determinate) pentru executarea distrugerilor de muniţie neexplodată

3. Zilele şi intervalul orar în care se execută lucrări de distrugeri.

4.Terenul şi drumurile pe care se interzic accesul populaţiei în   perioada executării lucrărilor de asanare.

5.Obligaţii reciproce pe toată perioada executării lucrărilor de distrugeri

6. Reguli de securitate pe care trebuie să le respecte populaţia, modul de aducere la cunoştinţă, precum şi consecinţele nerespectării acestora.

Notă: Se întocmeşte o singură dată cu ocazia stabilirii terenuluIi pentru distrugeri de muniţie iar confirmarea folosirii acestuia se face anual.

La schimbarea terenului folosit pentru distrugeri se încheie un nou proces verbal.

SEMNĂTURILE PERSOANELOR  DIN COMISIE

Anexa nr.11

ANTET

Proces verbal

încheiat la terminarea lucrărilor de distrugeri

Încheiatazi(ziua, luna, anul ) la……………………………………, în baza actului de constatare nr……………..din……………………………., echipa de asanare formată din :

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

am procedat la distrugerea următoarelor cantităţi de muniţie rămasă neexplodată, găsită pe raza (localitatea, instituţia )…..…….

…………………………………………………………………………….

Distrugerea muniţiei s-a executat prin (procedeul de distrugere), în poligonul amenajat din (locul).

Pentru distrugerea muniţiei s-au folosit următoarele cantităţi de exploziv şi mijloace de  dare a focului:

– trotil a 100 gr…………………………….

– capse detonante electrice…………….

– capse detonante pirotehnice………….

– fitil de amorsare………………………….

– aprinzători pirotehnici………………….

Comisia formată din membrii echipei de asanare propune scăderea din evidenţa……………………………………………..a întregii cantităţi de materii explozive şi mijloace de dare a focului care au fost folosite în întregime.

În urma distrugerii şi asanării terenului nu au/au rezultat muniţii neexplodate, pagube materiale sau pierderi de vieţi omeneşti.

Prezentul proces-verbal s-a încheiat în……….. exemplare, astfel:

– ex.1 la ( instituţia care deţine mijloacele explozive )

– ex.2 la (Poliţie)

– ex.3 la ( beneficir lucrare )

– ex.4 la

ŞEFUL ECHIPEI PIROTEHNICE

MEMBRII :

ECHIPEI PIROTEHNICE

-…………………………….

-…………………………….

REPREZENTANTUL I.J.POLIŢIE

Anexa nr. 12

ANTET

Proces verbal

de predare-primire a terenului asanat

1. Încheiat azi (ziua, luna, anul) la (locul) ……..

2. Delimitarea precisă a terenului asanat, suprafaţa acestuia şi adâncimea detectată.

3. Lucrările care pot fi executate în continuare pe acest teren.

4. Măsuri ce trebuie respectate pentru prevenirea accidentelor în terenul asanat.

AM PREDAT                                                                          AM PRIMIT

Se încheie în 2 exemplare, din care originalul rămâne beneficiarului terenului asanat iar exemplarul  doi la unitatea militară care a executat lucrările de asanare.

Anexa nr.13

EXTRAS DIN LEGEA 126/1995

DIFERITE TIPURI DE EXPLOZIVI ŞI MIJLOACE

DE INIŢIERE ŞI APRINDERE CARE POT FI DEPOZITATE ŞI

TRANSPORTATE ÎN COMUN

a)      Explozivi cu conţinut de nitroglicerină sau nitroglicol mai mare de 6%, împreună cu explozivii de siguranţă (antigrizutoşi), cu condiţia să fie depozitaţi pe rafturi separate ;

b)     Hexogenul, împreună cu pentrita, trotilul şi amestecurile făcute cu trotil sau cu aceştia ;

c)      Trotilul împreună cu explozivi pe bază de amoniu şi conţinut de nitroglicerină sau nitroglicol mai mic de 6 %, precum şi cu încărcături speciale pe bază de trotil, (cu busture detococ etc.);

d)     Pulberile negre cu fum, de toate felurile, inclusiv amestecurile mecanice care au viteză de ardere lentă şi degajări mici de fum, împreună cu explozivi pe bază de cloraţi şi percloraţi ;

e)     Pulberi coloidale fără fum ;

f)        Capsele detonante de orice fel, împreună cu releele detonante şi sistem de iniţiere “Nonel”;

g)     Fitilele detonante pe bază de pentrită, împreună cu explozivii prevăzuţi la lit. b şi c, iar cei pe bază de hexogen, împreună cu cei de la lit.b ;

h)      Încărcăturile de hexogen împreună cu pulberile de sondă, folosite de echipele de perforare la sondă.

Fitilele de ardere lentă (ordinare) se pot depozita la un loc cu oricare dintre explozivii prevăzuţi la lit.a – h. De asemenea, mijloacele de aprindere a fitilului pot fi păstrate la un loc cu materiile explozive, cu excepţia celor din categoriile prevăzute la lit.a, d şi e de mai sus.

Mijloacele de aprindere şi iniţiere se pot transporta împreună cu explozivii propriu-zişi de la depozit la locul de muncă, de către artificier, precum şi cu vehicule special amenajate.

Excepţii de la prevederile de mai sus privind păstrarea în comun a explozivilor de tipuri diferite, sunt admise numai în :

– depozitele de consum şi cele temporare sau de scurtă durată cu capacităţi de până la maximum 200 kg explozivi ;

– camerele depozitelor de consum care sunt amenajate pentru păstrarea explozivilor rămaşi nefolosiţi de către artificier, la sfârşitul schimbului de lucru.

Anexa nr.14

EXTRAS DIN LEGEA 126/1995

PROCEDURI DE VERIFICARE A DIFERITELOR TIPURI DE EXPLOZIVI ŞI MIJLOACE

DE INIŢIERE ŞI APRINDERE

1. Pentru explozivii propriu-zişi se pot efectua de persoane următoarele operaţii:

– controlul vizual al stării ambalajului cartuşelor şi al explozivului;

–  verificarea lipsei fenomenului de exudaţie;

–  verificarea sensibilităţii la transmiterea detonaţiei.

a) Controlul vizual al stării ambalajului cartuşelor şi a explozivului se face cu ocazia mânuirii explozivilor în depozit.

În cazul că la unele cartuşe se constată că hârtia de ambalaj este înmuiată şi uşor de rupt din cauza umidităţii excesive, se controlează în continuare întregul lot, reţinându-se la depozit în vederea distrugerii, toate cartuşele cu ambalajul degradat. Explozivul din lotul respectiv cu ambalajul nedegradat, se va distribui cu prioritate la consum, până la epuizare.

În cazul în care prin pipăire se constată că explozivul este întărit sau rigid datorită îngheţării acesta se va reţine în depozit în vederea dezgheţării.

b)   Verificarea fenomenului de axudaţie la explozivii pe bază de nitroglicerină se realizează concomitent cu controlul stării ambalajului cartuşelor şi se face vizual, prin constatarea existenţei unor picături de lichid în/sau pe ansamblul cartuşelor. Picăturile se culeg într-un pahar cu apă şi dacă acestea nu se amestecă cu apa, ci cad la fundul paharului, având un aspect uleios, atunci există indicaţia precisă că s-a produs fenomenul de exudaţie.

În caz că s-a constatat fenomenul de exudaţie, întregul lot se declară necorespunzător şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.

c)  Verificarea sensibilităţii la transmiterea detonaţiei se face când se constată rateuri, deflagări sau resturi de materii explozive la efectuarea lucrărilor de împuşcare. Verificare se face pe un teren plat, pe un pat de nisip realizat într-o groapă de 0,5 (m) adâncime. Se aşează 6 cartuşe aranjate coaxial şi echidistante între ele, pentru cartuşele de explozivi cu masa de 200 (g) sau mai mari probele se efectuează folosind numai 3 cartuşe. Primul cartuş din coloana astfel formată se amorsează electric sau pirotehnic. Se consideră că explozivul posedă sensibilitate corespunzătoare la transmiterea detonaţiei când la 3 probe consecutive toate cartuşele explodează complet, la distanţa între cartuşe egală cu diametrul cartuşului.

În cazul în care se constată că explozivul nu posedă sensibilitate corespunzătoare la transmiterea detonaţiei, întregul lot se declară necorespunzător şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.

2. Pentru fitilul de amorsare (Bickford) se pot efectua la persoane , următoarele operaţii :

– verificarea aspectului exterior ;

– comportarea la ardere în aer liber ;

– determinarea duratei de ardere.

a) Verificarea aspectului exterior se face vizual cu ochiul liber, pentru colacii prelevaţi conform art.6.6. Stratul exterior al fitilului trebuie să fie uniform, fără  crăpături sau rupturi, iar cel rezistent la apă să nu aibă deteriorat stratul izolant.

b) Comportarea la ardere în aer liber se face pe o suprafaţă orizontală. Fitilele se aşează la o echidistanţă de 5 (cm) şi se aprind. Arderea trebuie să fie fără pocnituri, emiteri de scânteii prin înveliş şi fără să se stingă.

c) Determinarea duratei de ardere a fitilului în aer liber se face pe bucăţi de fitil de 1 (m) lungime, luate din fiecare colac al probei. Se aprinde la unul din capete, masurându-se cu un cronometru timpul scurs până la ţâşnirea flăcării la celălalt capăt. Durata de ardere trebuie să fie cuprinsă între 100-125 (s/m.1.). Între valoarea maximă şi minimă a probelor supuse încercării se admite o diferenţă de maximum 15 secunde.

d) În cazul în care se constată că fitilul de amorsare (Bickford) nu corespunde cerinţelor de calitate, se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.

3.  Pentru fitilul detonant, persoanele vor efectua o examinare vizuală exterioară asupra a cel puţin 50 (m) din zece bobine prelevate la întâmplare din fiecare lot, înainte ca acesta să fie dat în consum.

Examinarea vizuală exterioară a fitilului detonant constă în:

– verificarea exterioară a calităţii împletiturii sau a uniformităţii stratului acoperitor de masă plastică;

–  verificarea subţierilor sau îngroşărilor;

–  verificarea prin sondaj a diametrului;

– verificarea etanşeităţii capetelor prin capsulare sau izolare cu bandă adezivă.

Dacă la examinarea exterioară se constată că fitilull detonant din proba prelevată prezintă deficienţe la una din verificările la care a fost supus, se trece la examinarea exterioară a întregului lot.

Cantităţile de fitil găsite necorespunzătoare nu vor fi utilizate la lucrările de împuşcare, urmând a fi distruse.

Anexa nr.15

Tabel cu cantităţile de explozivi necesare confecţionării încărcăturilor active folosite la distrugerea muniţiilor rămase neexplodate

Nr. crt. Denumirea muniţiilor care se distrug Cantitatea de trotil

(kg.)

Obs.
1 Proiectil exploziv cal.20-45 mm 0,400
2 Proiectil exploziv cal.57-76 mm 0,700
3 Proiectil exploziv cal.82-88 mm 0,900
4 Proiectil exploziv cal.100-122 mm 1,200
5 Proiectil exploziv cal.130-152 mm 1,300
6 Proiectil exploziv cal.peste 152 mm 1,500
7 Lovitură pentru aruncător cal. p@nă la 82 mm 0,400
8 Lovitură pentru aruncător cal. 120-160 mm 1,300
9 Lovitură pentru aruncător cal.240 mm 1,500
10 Lovitură cu grenadă antitanc 0,500
11 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 2,5 kg 2,000
12 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 10 kg 2,700
13 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 50 kg. 3,700
14 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 100 kg 4,700
15 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 2,5 kg 4,000
16 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 10 kg 5,000
17 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 50 kg 7,000
18 Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de 50-100 kg 4,500
19 Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de până la 250 kg 2,500
20 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 100 kg 1,500
21 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 250 kg 1,700
22 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 1000 kg 2,500
23 Grenadă de mână ofensivă şi defensivă 0,200
24 Mină antiinfanterie nedetectabilă 0,500
25 Mină antiinfanterie metalică cu schije 0,700
26 Mină antitanc metalică 0,600
27 Mină antitanc nedetectabilă 0,500
28 Mină cu destinaţie diferită 0,700
29 Grenadă de mână antitanc 0,500

NOTĂ :

1. Prin încărcătură activă, se înţelege cantitatea de exploziv şi mijloacele de iniţiere (capse detonante, fitil), necesare amorsării şi distrugerii muniţiilor rezultate din asanări;

2. Pentru distrugerea proiectilelor antitanc, perforante şi ruptură beton, funcţie de calibrele menţionate în prezentul tabel, cantitatea de explozivi se măreşte cu 100%;

3. Pentru distrugerea unor tipuri de muniţii care nu au fost specificate în prezentul tabel, cantitatea  de exploziv se va stabili prin asimilare cu calibrele menţionate;

4. Pentru distrugerea unei gropi cu muniţie de artilerie, lovituri de aruncător, grenade de mână şi grenade antitanc, cantitatea de exploziv va fi 20% din încărcătura explozivă a muniţiei introduse în groapă.

Anexa nr. 16

Buletin de delaborare

În baza ( dispoziţia instituţiei )din…………………. s-a constituit comisia formată din :

Preşedinte :……………………………..

Membrii :………………………………..

………………………………..

………………………………..

pentru delaborarea muniţiilor, armamentului şi a altor elemente de muniţii şi pentru controlul deşeurilor metalice provenite din delaborare.

Operaţiunea s-a executat prin verificarea bucată cu bucată, arderea încărcăturii, extragerea elementelor de iniţiere (capse + focoase).

În urma delaborării au rezultat următoarele deşeuri metalice:

Nr.

Crt.

Denumirea metalelor Cantitatea

(kg.)

Simbol

STAS

Provenienţa

Materialele sunt complet delaborate şi  nu prezintă nici un pericol la topire.

PREŞEDINTE                                                              MEMBRII :

………………………….

Notă: Buletinul de delaborare se întocmeşte obligatoriu pentru fiecare sortiment de metale STAS, Rubrica 3 se va completa de delegatul centrului de predare şi colectare a deşeurilor metalice (CPCDM), de comun acord cu delegatul  instituţiei  predătoare, la predarea metalelor.

Anexa nr.17

Proces verbal

de predare/primire deşeuri metalice

Încheiat azi……………………………între( instituţia )…………………prin delegatul……………………………………………………………………………şi delegatul C.P.C.D.M……………………………………..

Am procedat primul la predarea şi secundul la primirea deşeurilor metalice prevăzute în :

– buletinul de delaborare nr……. din………………………..

– buletinul de delaborare nr……….din………………………

– buletinul de delaborare nr……….din……………………..

Se anexează la procesul verbal buletinele menţionate mai sus într-un singur exemplar.

Materialele au fost verificate bucată cu bucată de delegatul CPCDM………………….în prezenţa predătorului şi corespund calitativ şi cantitativ cu datele menţionate în buletinele de delaborare, sunt complet delaborate şi nu prezintă pericol la topire.

PREDĂTOR,                                                      PRIMITOR,

Anexa nr.18

Echipamentul de protecţie şi materiale de intervenţie a unei echipe pirotehnice

– Vestă antiglonţ (antischije) pe efectiv

– Cască metalică – pe efectiv

– Cisme de cauciuc – pe efectiv

– Mască de gaze – pe efectiv

– Mănuşi de protecţie – pe efectiv

– Pătură antischije – 2 buc.

– Echipament de protecţie

-salopetă de protecţie

– pufoaică de protecţie

– Detector  metale

– Trusă pirotehnică

– Complet de minare-deminare

– Complet de distrugere

– Scule şi dispozitive pentru ridicat şi tăiat lemn şi metale

– Macara trepied

– Aparate de emisie-recepţie

– Grup electrogen + instalaţie de iluminat

– Trusă de prim ajutor

– Materiale pentru săpat :

# cazma

# târnăcop

# lopată

# rangă

– ladă şi targă pentru transport muniţie

NOTĂ: Toate materialele echipei pirotehnice se transportă de autospeciala pirotehnică. Aceasta va fi prevăzută cu spaţiul pentru transportul muniţiei asanate sau va avea o remorcă  pentru transportul acesteia.

Anexa nr. 19

Explozorul dinamoelectric

Explozorul dinamoelectric se întrebuinţează pentru aprinderea pe cale electrică a încărcăturilor de exploziv, amorsate cu capse electrice, legate în serie.

Principalele caracteristici:

– Tensiunea: 290 V

–  Intensitatea maximă: 1,5 V

– Numărul de capse (tip CEA, cu reofori) care pot fi      explodate, în cazul când rezistenţa capse electrice legate circuitului exterior nu depăşeşte 40 ohmi în    serie: 100 buc.

–  Dimensiunile: 215 x 125 x 100 mm

–  Greutatea: 7 kgf

Compunerea explozorului: dinam de curent continuu; dispozitiv de contact; mecanism de armare, transmitere şi declanşare, corp metalic şi placă suport.

Modul de întrebuinţare

La explozorul dinamoelectric există o singură cheie, care serveşte atât la armare, cât şi la declanşare.

Pentru armare, cheia explozorului se scoate din locaşul său şi se deschide uşiţa. Apoi cheia explozorului se introduce în locaşul de pe capac, în dreptul inscripţiei “ARMEAZĂ” şi se roteşte spre dreapta cu 7 ture complete (15 rotiri a 180°).

La terminarea armării arcului, în ferestruica de control apare o placă fosforescentă.

Pentru legarea la dispozitivul de aprindere, capetele cablului principal se unesc cu bornele explozorului, evitându-se atingerea între ele a porţiunilor dezizolate ale cablului, sau atingerea acestora de corpul explozorului.

Pentru aprindere aceeaşi cheie care a servit la armare se introduce în locaşul din dreapta inscripţiei “APRINDE”. Printr-o răsucire la dreapta de 90°, arcul se destinde puternic, imprimând rotorului dinamului turaţia necesară pentru producerea curentului electric.

După destinderea completă a arcului, indicatorul vizual revine în poziţia sa iniţială. Apoi cheia se roteşte la 90° spre stânga (operaţie prin care explozorul este gata pentru o nouă armare) şi se scoate din locaş, după care capetele cablului principal se desfac de la borne.

La terminarea acestor operaţiuni, uşiţa se închide şi se înşurubează, iar cheia se introduce în locaşul său.

Dacă şanţul de pe cheie s-a deteriorat, ceea ce permite scoaterea cheii fără a mai fi necesară rotirea ei spre stânga 90°, se va avea în vedere ca , înainte de a se începe armarea explozorului, cheia să fie mai întâi introdusă, pentru control, în locaşul din dreapta sus, lângă inscripţia “APRINDE” şi rotită spre stânga la 90°. Această operaţiune este necesară pentru a se controla dacă mecanismul de declanşare este în poziţie normală.

Pentru controlul părţii mecanice a explozorului dinamoelectric se procedează la armare şi apoi la declanşare. Dacă destinderea arcului se face aproape instantaneu, explozorul este în bună stare de funcţionare. Dacă destinderea se face mai încet, fapt care poate fi cauzat de îngroşarea unsorii, arcul trebuie armat şi declanşat de câteva ori pentru ca unsoarea să se subţieze.

Starea instalaţiei electrice a explozorului dinamometric se controlează:

– cu lampa pentru controlul explozorului;

– prin aprinderea unui bec obişnuit de 220 V şi de 40…60 W,   introdus în circuit;

La terminarea lucrului, explozoarele se şterg cu o cârpă moale. Locaşurile pentru chei trebuie să fie curate. Bornele se curăţă de praf şi de eventualele semne de oxidare.

Curăţirea şi ungerea părţilor interioare ale explozorului se execută numai la ateliere, de către personalul autorizat, cel puţin de două ori pe an (o dată – vara şi o dată – iarna).

Demontarea unui explozor, indiferent dacă este în stare bună sau prezintă defecţiuni, este interzisă. Explozoarele defecte se trimit la baza de reparat tehnică de geniu. Pentru efectuarea curăţirii, ungerii şi înlocuirii arcului defect este permisă demontarea corpului (cutiei) explozorului.

Explozoarele se depozitează în încăperi încălzite şi ventilate, pe rafturi sau în dulapuri, ferite de praf şi de agenţi corozivi.

Pe timpul depozitării – şi în general atunci când explozoarele nu se utilizează – arcurile acestora trebuie să fie în stare destinsă. Predare şi primirea pentru depozitare a explozoarelor  care nu sunt în perfectă stare de curăţenie şi de întreţinere este interzisă.

NOTĂ: În afară de tipul de explozor descris  mai sus (explozorul dinamoelectric) există şi explozoare cu condensator, electrostatice, magnetoelectrice etc. Dintre acestea , explozoarele cu condensator au căpătat o întrebuinţare relativ mai largă.

Explozoarele cu condensator permit legarea capselor electrice în serie, în derivaţie sau combinată.

Pentru încărcarea condensatorului, explozorul este prevăzut cu un generator de curent alternativ, acţionat manual.

Caracteristicile acestor tipuri de explozoare sînt foarte diferite, astfel:

– tensiunea furnizată:  450….6 000 V

– energia: 0,8…360 ws

– numărul de capse electrice tip CEA cu reofori de cupru, de 2,5 ohmi, care pot fi aprinse :

# legate în serie: 60….1 000 buc.

# legate în derivaţie: 500….600 buc.

# legate combinat: maximum 30 ramificaţii x 300 capse.

# greutatea: 2….15 kgf.

Anexa nr.20

Lampa pentru controlul explozivului

Această lampă este destinată pentru controlul funcţionării normale a explozorului.

Lampa se compune dintr-un cilindru de bachelită, prevăzut  cu o rezistenţă, un bec şi două contacte.

Pentru controlul explozorului, acesta se armează. După aprinderea celor două contacte ale lămpii de control la bornele explozorului se procedează la declanşarea acestuia. Explozorul se consideră bun dacă, la declanşarea sa, becul lămpii se aprinde, dând lumină roşie.

Lampa pentru controlul explozorului se păstrează într-o cutiuţă de lemn., în încăperi uscate şi încălzite, în dulapuri sau rafturi. Ea se transportă, în toate ocaziile, împreună cu explozorul.

Anexa nr.21

Ohmetrele

Ohmmetrele se întrebuinţează pentru măsurarea aproximativă a rezistenţei electrice, precum şi pentru controlul conductibilităţii cablurilor şi a capselor electrice.

Ohmmetrul mare Ohmmetrul mic
Gama rezistenţelor măsurate, ohmi 0…5 000 0…3 000
Sursa de curent baterie uscată de 4,5 V
Intensitatea maximă a curentului furnizat,  A 0,01
Greutatea, kgf 0,5 0,3
Dimensiunile, mm 165 x 165 x  65 180 x 75 x  35

Compunerea ambelor ohmmetre: cutia aparatului; scala; locaşul bateriei; bornele; şurub pentru reglajul nulului.

Pentru măsurarea unei rezistenţei, polii acesteia se unesc cu bornele ohmmetrului, după care se citeşte pe scală indicaţia acului.

Pentru controlul conductibilităţii unui circuit se procedează la fel, urmărindu-se pe scală doar mişcarea acului spre dreapta (fără a se mai citi valoarea).

La ridicarea din depozit, precum şi înainte de întrebuinţare, ohmmetrul se controlează prin scurtcircuitarea bornelor; în acest moment, acul indicator trebuie să indice zero pe scală. În cazul unor abateri, acul se aduce la zero prin manevrarea şurubului de reglaj, înlocuindu-se eventual bateria de alimentare.

Demontarea şi repararea ohmmetrelor defecte se face la ateliere, numai de personalul autorizat.

Ohmmetrele trebuie ferite de şocuri.

Păstrarea ohmmetrelor se face în încăperi uscate şi încălzite, pe rafturi sau în dulapuri.

Verificarea ohmmetrului este o operaţie obligatorie înainte de utilizarea lui pentru controlul dispozitivului electric de aprindere.

ANEXA NR.22

REGISTRUL

CU EVIDENŢA CONTROALELOR EXECUTATE ÎN DEPOZIT

Nr.

Crt.

Numele şi prenumele persoanei care a efectuat controlul Obiectul controlului Constatările făcute pe timpul controlului Indicaţiile şi sarcinile date în urma controlului Semnătura Măsurile luate

ANEXA  23

REGISTRUL

CU EVIDENŢA MUNIŢIEI NEEXPLODATE INTRATE / IEŞITE  ÎN / DIN DEPOZIT

Nr.

Crt.

Data intrării muniţiei în depozit Tipul şi cantitatea muniţiei depozitate Echipa care a executat identificarea, transportul  şi depozitarea muniţiei Semnătura şefului de depozit Data ioeşirii muniţiei în vederea distrugerii Semnătura şef depozit Obs.

BIBLIOGRAFIE

  1. FODOR D., GEORGESCU S., Un sistem modern, eficient şi de înaltă securitate de iniţiere a încărcăturilor de explozivi, Revista Minelor, 9/12/1996.
  2. Col. (rez.) GHEORGHE FLOREA CREANGĂ- STOILEŞTI, Istoria Apărării Civile, vol I şi II, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1993.
  3. ٭٭٭O.G.3/1975 – Instrucţiuni privind asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate.
  4. ٭٭٭Legea protectiei civile nr.106/1996, Bucuresti, 1996.
  5. ٭٭٭Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive, Bucureşti, 1995.
  6. ٭٭٭Manualul pirotehnic pentru muniţia de avion, vol I si II, 1958.
  7. ORBAN O., GOGA D., Fabricaţia şi proprietăţile substanţelor explozive, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1997.
  8. ORBAN O., GOGA D., Fizica explozivilor, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1993.
  9. ٭٭٭ STAS 12355-85 Fitil detonant.

10. ٭٭٭ STAS 1777-72 Fitil de amorsare (Bickford).

11. ٭٭٭ STAS 3388-84 Capse detonante pirotehnice.

12. ٭٭٭ STAS 8136-89 Capse detonante electrice.

13. Dr.ing.Stuparu M., ing.Lupoae M. şi ing. Daniel C., Bazele executiei barajelor de mine, Editura Academiei Tehnice Militare , Bucuresti, 2002.

14.TRUŞCĂ T., Pirotehnie şi explozivi, Editura Tehnică, Bucureşti,   1984.

Capitolul V. Diverse

V.1 Reguli de protecţie a populaţiei în zonele minate

Populaţia trebuie să aibă cunoştinţe minime privind normele de comportament necesare evitării zonelor minate. De asemenea trebuie să cunoască şi regulile de comportament atunci când descoperă că au intrat din greşeală în astfel de zone. Astfel de informaţii sunt utile mai ales când se deplasează în ţări care au fost afectate recent sau pe timp îndelungat de războaie (ca de exemplu ţările din zona balcanică) şi unde activitatea de deminare nu s-a terminat. În acest caz o informare cerută de la autorităţile ţării respective este bine venită. Regulile de mai jos au un caracter general deoarece, pe de o parte, nu este spaţiu suficient de a intra în detalii, iar pe de altă parte, nu se pot anticipa toate situaţiile ce pot surveni în teren.

V.1.1.Evitarea zonelor minate

Cele mai multe accidente se datorează faptului că populaţia nu observă sau nu cunoaşte faptul că  există zone minate.

Acest deoarece:

–         minele sunt în general bine îngropate, camuflate sau acoperite cu vegetaţie, fiind greu de identificat;

–         populaţia nu cunoaşte semnele care ne ajută să sesizăm prezenţa zonelor minate;

–         se ignoră informaţiile difuzate de autorităţile competente în domeniu, către populaţie.

Semnele cele mai des întâlnite, care ne permit să anticipăm existenţe unei zone minate, sunt:

–         forme ale terenului şi ale unor obiecte sau culori ale acestora care nu concordă cu mediul natural în care se găsesc sau cu procesul de fabricaţie   (cel mai des minele au forme cilindrice sau rectangulare şi sunt făcute din metal, plastic sau lemn);

–         fire întinse din diferite materiale (pot fi conectate la mine);

–         efectele generate de mine deja detonate în zonă (resturi de animale, resturi de vegetaţie aruncată de explozie etc);

–         urme lăsate după desfăşurarea unor acţiuni de luptă (arme, căşti, echipamente, muniţii, maşini etc);

–         clădiri care au fost folosite pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă (cel mai adesea sunt conectate la mine uşile, scaunele, echipamente de prim ajutor, mâncarea, căni, diverse obiecte ce pot fi păstrate ca amintire etc );

–         zonele afectate de alunecări de teren (aceste alunecări pot deplasa şi unele porţiuni ale zonei minate afectate de aceasta, în special după ploi torenţiale).

În cazul în care nu identificaţi nici unul din semnele enumerate mai sus, dar zona prin care vreţi să treceţi vă trezeşte suspiciuni, respectaţi următoarele reguli de comportament:

–         ocoliţi zonele minate chiar dacă posedaţi o hartă cu modul în care a fost efectuată minarea (harta v-a reprezenta doar un element de ghidare);

–         evitaţi, pe cât posibil, trecerea prin zonele marcate ca fiind deminate (pe timpul acţiunilor de luptă unele zone deminate pot fi minate din nou de adversar);

–         dacă totuşi treceţi prin zone având o mare probabilitate de a fi minate, mergeţi doar pe urmele (de roţi, şenile, paşi) folosite de alte persoane care deja au străbătut zona;

–         nu părăsiţi traseul pe care mergeţi pentru nici un motiv (de exemplu pentru necesită fiziologice).

V.1.2.Reguli de comportare în interiorul zonelor minate

De regulă, faptul că vă deplasaţi printr-o zonă minată se poate descoperii în două moduri:

–         atunci când găsiţi o mină;

–         atunci când una din mine explodează.

Indiferent de situaţia descrisă mai sus în care vă aflaţi, principalele reguli de comportament sunt:

–         opriţi-vă din mişcare;

–         avertizaţi restul persoanelor din zonă ( intrarea într-o zonă minată se face numai de personal specializat în operaţii de deminare);

–         întorceţi-vă pe acelaşi drumul pe care a-ţi venit (dacă sunteţi într-un grup de persoane, acestea se mişcă pe rând, una câte una);

–         păstraţi o distanţă de siguranţă de cel puţin 10-20 metrii între fiecare persoană.

Dacă nu mai puteţi recunoaşte drumul pe care a-ţi venit cu exactitate şi este absolut necesar să continuaţi deplasarea, atunci respectaţi următoarele reguli generale:

–         folosiţi un instrument de testare a terenului din faţa dumneavoastră (de exemplu un cuţit cu lungimea de cel puţin 8-10 cm);

–         introduceţi instrumentul în teren sub un unghi de circa 30° testând fiecare centimetru pătrat al urmei de care doriţi să călcaţi (atenţie la alegerea lăţimii urmei, deoarece dacă este prea strâmtă riscaţi să călcaţi în afara ei, iar dacă este prea largă riscaţi să pierdeţi mult timp);

–         dacă atunci când testaţi terenul întâlniţi o obstrucţie, săpaţi încet în jurul ei, până ajungeţi la mină. Marcaţi locul (cu pietre, bucăţi de lemn etc) şi continuaţi testarea

drumului.

ATENŢIE !

Detectarea minelor prin metoda de mai sus supune persoanele neantrenate pentru acest tip de operaţiuni la un stres considerabil, care poate fi un generator important de greşeli.

V.2  Reguli pentru salvarea unei persoane rănite datorită exploziei unei mine

Salvarea unei persoane rănite datorită exploziei unei mine reprezintă o operaţiune cu un înalt grad de risc pentru salvator. Una dintre cauze este aceea că salvatorul nu se poate baza pe cooperarea persoanei rănite. De asemenea pentru astfel de operaţiuni nu se pot folosi decât voluntari.

Din aceste considerente, se recomandă respectarea următoarelor reguli generale:

–         asiguraţi-vă că victima mai trăieşte;

–         dacă nu este disponibil personal specializat pentru deminare, se utilizează pentru salvare regulile expuse la punctul 1.2;

–         atunci când se ajunge aproape de persoana rănită, se v-a încerca calmarea victimei (dacă victima este calmă această atitudine se poate datora şi unui şoc traumatic);

–         ajungându-se lângă victimă, se deminează o zonă mai mare pentru a avea spaţiul necesar acordării primului ajutor medical de urgenţă (se acordă atenţie deosebită faptului că victima poate sta pe o mină care încă nu a explodat);

–         după acordarea prim ajutorului medical de urgenţă, victima este scoasă din zona minată, fie prin tragere prin porţiunea deminată, fie prin ridicare (inclusiv cu ajutorul elicopterului).

ANEXE

Anexa nr. 1

Terminologie

Termenii specifici definiţi în continuare corespund  terminologiei adoptate de ţările aparţinând Comunităţii Europene, NATO şi ICDO (Organizaţia Internaţională a Apărării Civile).

Sunt definiţi numai termenii care se folosesc in mod curent pe linie pirotehnică în cadrul legislaţiei, temelor de cercetare, rapoartelor operative, sintezelor şi analizelor oficiale din ţara noastră.

  • accident = întâmplare neprevăzută, venită pe neaşteptate, curmând o situaţie normală având drept cauză activitatea umană.
  • accident complementar = accident care are loc pe timpul – sau după desfaşurarea – unui dezastru natural, datorat acestuia.
  • amorsă= dispozitiv pentru iniţierea exploziei unei încărcături de exploziv. Funcţionează prin percuţie, fricţiune, electric sau prin aprindere cu fitil.
  • asanare (pirotehnică) = înlăturarea muniţiei rămase neexplodată ca urmare a unor acţiuni de luptă.
  • autorităţile administraţiei publice = sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.
  • beneficiar = persoană, colectivitate sau instituţie care obţine un folos în urma executării unor servicii;
  • brizanţă = acţiune produsă la explozie de către o substanţă explozivă, manifestată prin sfărâmarea mediului cu care este în contact, datorită presiunii bruşte şi puternice a gazelor rezultate.
  • capacitate de intervenţie = posibilităţile unei subunităţi, unităţi sau formaţiuni pirotehnice de a desfăşura acţiuni de intervenţie.
  • capsă pirotehnică = mijloc pentru producerea impulsului iniţial necesar declanşării exploziilor, aprins cu ajutorul fitilului ordinar sau detonant.
  • centrul de conducere al intervenţiei = instalaţie destinată oficial pentru conducerea şi coordonarea tuturor activităţilor întreprinse după declanşarea unui dezastru.
  • clasificarea distrugerilor =
  • distrugeri severe = împiedică orice utilizare ulterioară, conform cu destinaţia iniţială.
  • distrugeri medii = împiedică utilizarea eficientă, fără o reparaţie majoră.
  • distrugeri uşoare = nu împiedică utilizarea eficientă, necesitând reparaţii minore.
  • colectivitate locală = totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
  • contract = acord scris (act) încheiat, ca urmare a unei înţelegeri intervenite între două sau mai multe persoane (fizice sau juridice), pentru crearea, modificarea sau stingerea unor drepturi şi obligaţii în relaţiile dintre ele;
  • delaborare = lucrare sau operaţie de scoatere a încărcăturii explozive din muniţiile devenite inutilizabile sau periculoase, astfel încât partea metalică a cestora să poată fi ulterior refolosită (reîncărcată) sau trimisă la topit, ca fier vechi.
  • Deminare = acţiune de deplantare (scoatere, ridicare) a minelor sau încărcăturilor explozive de pe o suprafaţă de teren sau de la un obiectiv pregătit pentru distrugere.
  • detectare = operaţiune efectuată în scopul descoperiri locului şi poziţiei aproximative a muniţiilor neexplodate.
  • deţinător de materii explozive = orice persoană juridică sau fizică în posesia sau detenţia căreia se află, licit, astfel de materii.
  • Dezamorsare = operaţie de în depărtare a dispozitivului de amorsare (capsă, focos) de la o încărcătură de distrugere.
  • desertizare = operaţiunea de desfacere a elementelor unei muniţii îmbinate prin sertizare;
  • dispozitiv de dare a focului = ansamblu de elemente pirotehnice sau electrice, destinat a provoca detonarea încărcăturilor explozive.
  • Echipă = grupare mică de oameni (minim 3 persoane), organizată organic sau ad-hoc, pentru îndeplinirea unei misiuni.
  • echivalent de trotil = valoarea a energiei degajată de o explozie nucleară, exprimată în număr de tone de trotil, care, prin explozie, ar degaja aceeaşi energie;
  • eclatare = acţiunea de scoatere a focosului de la muniţii, în scopul eliminării parţiale a pericolului exploziei acesteia;
  • exploziv = substanţă sau amestec de substanţe chimice care, sub acţiunea unui impuls iniţial (lovire, încălzire, frecare), suferă transformări chimice bruşte, cu dezvoltare abundentă de căldură şi de gaze, producând o creştere foarte mare a presiunii în stare să efectueze un lucru mecanic (explozie).
  • explozor = aparat portativ, folosit pentru aprinderea capselor electrice detonante în lucrările de distrugere;
  • fitil = mijloc pentru transmiterea focului (detonaţiei) la diferite încărcături explozive.
  • focos = dispozitiv de iniţiere a încărcăturii explozive a unei muniţii, în momentul dorit;
  • itinerar = traseu stabilit în vederea deplasării unui vehicul, unei coloane etc.
  • încarceraţi = persoane surprinse sub darămături, în viaţă, pentru a căror salvare este necesară intervenţia unei echipe de căutare-salvare profesioniste sau semiprofesioniste.
  • încărcătură activă = cantitate de exploziv şi mijloace de iniţiere (capse detonante, fitil) necesare amorsării şi distrugerii muniţiilor rezultate din asanări.
  • materiale explozive = se înţeleg explozivii propiu-zis, ca amestecurile explozive, pirotehnice şi simple, mijloacele de iniţiere, cele auxiliare de aprindere, precum şi orice alte substanţe sau amestecuri de substanţe destinate să dea naştere la reacţii chimice instantanee, cu degajare de căldură şi gaze la temperatură ridicată.
  • materiale periculoase = substanţe sau materiale considerate de o autoritate competentă capabile de a crea un risc periculos pentru sănătate, siguranţă şi bunuri.
  • monitorizare = sistem permanent de urmărire, înregistrare şi evaluare continuă a evoluţiei unui proces sau fenomen pentru a lua măsuri corective.
  • muniţii = cartuşele de infanterie, loviturile de artilerie (pentru tunuri, aruncătoare, armament fără recul), rachete, muniţie reactivă, torpile, torpile, mine, cartuşe de semnalizare, petarde, grenade, bombe, pulberi, explozivi, materiale explozive trucate, materiale incendiare şi fumigene, fitil detonat, mijloace pirotehnice etc., precum şi oriceelemente ale acestora încărcate cu substanţe explozive.
  • neutralizarea muniţiei = operaţiune efectuată cu scopul de a face inofensivă muniţia descoperită neexplodată prin scoaterea elementelor (dispozitivelor) care pot produce explozia muniţiei; 
  • notificare = acţiunea de aducere la cunoştinţa autorităţilor sau populaţiei printr-o notă oficială a unei situaţii sau hotărâri.
  • operaţiune = activitate efectuată de unul sau mai mulţi pirotehnicieni în vederea atingerii unui anumit scop;
  • pirotehnie = tehnica fabricării şi utilizării unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea muniţiilor, a armelor de foc, a unor substanţe explozive şi a artificiilor
  • pirotehnician = specialist în pirotehnie;
  • proceduri operaţionale standard = document scris, care descrie cum să fie îndeplinită o sarcină sau activitate de rutină.
  • rateu = fenomen ce constă în ne-aprinderea pulberii de azvârlire sau neiniţierea capsei sau focosului unei muniţii după executarea dării focului de către trăgător sau pirotehnist.
  • raport de situaţie = raport concis, publicat şi actualizat periodic despre evenimentele care afectează o misiune, operaţie sau sarcină, care cuprinde detalii despre urgenţă, nevoile de ajutor şi măsurile luate până la data raportului.
  • schemă = reprezentare grafică simplă a unei acţiuni pentru exprimarea explicită a elementelor esenţiale şi a relaţiilor de intercondiţionare ale acestora.
  • sertizare = operaţiunea de gâtuire (strângerea pereţilor la gură) a capsei pirotehnice, pentru efectuarea unei legături sigure între capsă şi fitil.
  • sinteză = document de informare  zilnic privind evenimentele petrecute, rezultatetle obţinute şi alte detalii necesare a fi cunoscute.
  • tatonare = a face încercări cu muniţia inutilizabilă sau periculoasă, în sensul ridicării şi coborârii bruşte a acesteia cu ajutorul unui trepied (macara), pentru a preîntâmpina explozia muniţiei pe timpul transportului;

Anexa nr. 2

Mic lexic poliglot

A

  • abrogare = to repeal, to abrogate
  • accident = accident
  • accident de muncă = industrial injury
  • acreditare = accreditation
  • act de rechiziţionare = warant card
  • act procedural = formal record, formal report
  • administraţie (publică) = administration
  • agent de circulaţie = traffic policeman
  • agent de poliţie = police officer
  • mulţime de oameni = mob, rabble
  • amânare, răgaz = time limit, delay
  • a ameninţa = to threaten
  • a ancheta = to investigate
  • antrenament = trening
  • apărare = defence
  • ardere = burning
  • asanare = disposal
  • ascunzătoare = hideaut
  • atenţie = attention
  • autoritate, putere = authority, power

B

  • banderolă, brasardă = arm band
  • baraj rutier = road block
  • barieră mobilă = portable barrier
  • beneficiar = beneficiary
  • bidon = can
  • a se bloca = to jam
  • bombă = bomb
  • burghiu = gimlet

C

  • cadavru = corpse
  • calificare profesională = qualification
  • dispecerat = command and control room
  • capsă = percussion cap
  • carte de identitate = national identity card
  • cartuş = cartridge
  • călăuză = facilitator
  • cerere (scrisă) = (written) request
  • aptitudine, capacitate = skill, ability
  • conductor de câini = dog handler
  • contra-expertiză = second expert assessment
  • contract = contract
  • control rutier = road check
  • a convoca = to summon
  • cui = nail
  • ciocan = hammer
  • cleşte = tong (plier)
  • cronometru = chronometru

D

  • a da de urma = to track down
  • daltă = chisel
  • a deceda, a muri = to die
  • deces = death
  • decizie = judgment
  • declaraţie = statement
  • a demina = mine clearing
  • deminare = mine clearance
  • denunţ = denouncement
  • a deroga de la o regulă = to depart from the rules
  • desertizare = unbinding
  • despăgubi = to compensate
  • dezamorsare = to disarm
  • a dezgropa = to dig up
  • detonator = detonator
  • dispariţia unei persoane = missing person
  • dispozitiv exploziv = explosive device
  • distrugere = destruction
  • drum public = public highway

E

  • escortă = escort
  • evacuare locativă = eviction
  • evidenţă informatizată = computerised index
  • expert = expert
  • a exploda = to burst out

F

  • formalitate = formality
  • formare, pregătire profesională = vocational trening
  • forţe de ordine = the law enforcement agency
  • frontieră, graniţă = border, frontier
  • funcţie = function
  • funie = rope
  • fitil = wick
  • fluier = whistle

G

  • găleată = pail
  • grad = rank
  • grenadă (lacrimogenă) = (tear-gas) grenade
  • groapă = pit
  • glonţ = bullet

I

  • iarbă = grass (herbs)
  • identificarea minelor = mine awareneas
  • identitate = identity
  • ierarhie = hierarchy, chain of command, line of command
  • impact = impact
  • informaţie = intelligence
  • iniţiere = to initiate
  • insecuritate = (public) insecurity
  • instruire = instruction
  • intervenţie = intervention
  • interzice = to forbid, to prohibit
  • investigare = investigation, inquiry

Î

  • încărcătură = charge
  • a înregistra = to record
  • a întocmi un proces-verbal = to draw up a report

J

  • jurisdicţie = jurisdiction

L

  • laborator = laboratory
  • lăcătuş = locksmith
  • lanternă = flash light
  • legitimă apărare = self-defence
  • liberă trecere = pass
  • licenţă, autorizaţie = licence
  • luare de oastatici = hostage taking

M

  • martor = witness
  • metru de buzunar = pocket metre
  • misiune = mission
  • muniţie = ammunition
  • mutare = transfer

N

  • ne-acordarea ajutorului = failing to assist
  • a notifica = to notify, to serve a notice
  • număr matricol = shield number (USA), collar number (UK)

O

  • obuz = shell
  • operaţiune = operation
  • ordin = order, instruction
  • ordine publică = public order
  • ostatic = hostage

P

  • pagubă, daună = damages
  • prăjină = pole
  • pistol de semnalizare = signal pistol
  • pilă = file
  • a percheziţiona (o casă) = to search a house
  • pierdere = loss
  • pirat al aerului = hijacker
  • piroman = arsonist
  • pirotehnie = explosive ordnance disposal
  • fireman = pompier
  • post de poliţie = police station
  • prejudiciu material = loss
  • premeditare = premeditation
  • prevenire = prevention
  • procedură de urgenţă = summary procedure
  • proiectil = missile

R

  • raport = report
  • raport sinteză = summary of evidence
  • raportor = chairman, spokesman
  • rateu = failure
  • razie = swoop, police raid
  • răpire = kidnapping
  • reconstrucţie = reconstruction
  • registrul de evenimente = incident book
  • retragere = withdrawal
  • a rezilia = to cancel
  • a ridica = to raise, to lift

S

  • secret profesional = professional secrecy
  • securitate publică = public security
  • semnalizare rutieră = road signs
  • semnătură = signature
  • serviciu comunitar = community service
  • sesizare = first report
  • a sta = to sit
  • supraveghere = surveillance
  • suspiciune = suspicion

T

  • tatonare = to probe, to grope
  • tentativă = attempt
  • teren = ground
  • transport = transport
  • tufiş = shrub
  • trusă de chei = case

Ţ

  • ţintă = target

U

  • urgenţă = emergency
  • urme şi indicii = marks and items of evidence

V

  • vamă = customs
  • vandalism = vandalism
  • verificare, control = check
  • vicitmă = victim
  • vizită medicală = medical examination

Z

  • zonă de aşteptare = waiting zone
  • zonă liberă = free zone

Anexa nr. 3

Lista principalelor abrevieri folosite în cadrul acţiunilor cu caracter umanitar

Anexa cuprinde lista abrevierilor folosite şi unanim acceptate în  cadrul acţiunilor umanitare. Majoritatea lor sunt folosite şi în cadrul acţiunilor coordonate de NATO .

AAA Arrival and assembly area (arie de sosire şi adunare)
AAR After action report (Raportul final al unei acţiuni)
ADP Automatic data processing (prelucrare automată a datelor)
AID Agency for International Development (Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională)
AMC Air Mobility Command (Comandamentul Mobilităţii Aeriene)
AO Area of Operation (Arie de Operaţii)
AOR Area of Responsibility (Arie de responsabilitate)
APOD Aerial Port of Debarkation (Aeroport de debarcare)
APOE Aerial Port of Embarkation (Aeroport de Îmbarcare)
BUDFIN Budget of Finance (Bugetul de Finanţe)
BL.HEL Blue Helmets (Căştile Albastre)
Bn Battalion (600-1000 de indivizi)
C2 Command and Control (Comandă şi Control)
C3I Command, Control Communication and Information

(Comandă, Control, Comunicaţii şi Informaţii)

C4I Command, Control, Comunication Computers and Information (Comandă, Control, Comunicaţii, Computere şi Informaţii)
CA Civil Affairs (Afaceri Civile)
CAX Computer Assisted Exercise (Exerciţiu asistat de calculator)
CHR Commision of Human Rights (Comisia pentru Drepturile Omului)
CASEVAC Casualty Evacuation (Evacuarea victimelor)
CIMIC Civil- Military Cooperation (Cooperare Civil-Militară)
CINC Commander in chief ( Comandantul Şef)
CO Commanding Officer (Ofiţer Comandant)
COMMS Communications (Comunicaţii)
CP Command Post-Check Point (Post de Comandă sau verificare)
FTX Field Trening Exercise (Exerciţiu de pregătire în teren)
FW Framework (Reţea)
G1 Division for Discipline, Administration, Legal and Personnel Matters (Direcţia pentru Disciplină, Administraţie, Legislaţie şi probleme de personal)
G2 Division for Military Intelligence Matters (Direcţia pentru Probleme de Informaţii Militare)
G3 Division for Operational Matters (Direcţia pentru probleme Operaţionale)
G4 Division for Logistics (Direcţia pentru Logistică)
G5 Division for Relations with Civilian Populations (Direcţia pentru relaţiile cu populaţia civilă)
GPS Global Positioning System (Sistemul de poziţionare globală)
HA Humanitarian Assistance (Asistenţă Umanitară)
HN Host Nation (Ţara gazdă)
HOCC Humanitarian  Operations Coordination Center (Centru de Coordonare al Operaţiunilor Umanitare)
HQ Head Quarters (Comandament)
HUMINT Humanitarian Intelligence (Informaţii Umanitare)
IAEA International Atomic Energy Agency (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică)
ICDO International Civil Defence Organization (Organizaţia Internaţională de Apărare Civilă)
ICRC International Committee of Red Cross (Comitetul Internaţional al Crucii Roşii)
IFRC International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies (Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie)
IGO International Governmetal Organization (Organizaţia Guvernamentală Internaţională)
ILO International Labour Organization (Organizaţia Internaţională a Muncii)
INMARSAT International Maritime Satellite System (Sistemul Internaţional de Sateliţi Maritimi)
INSARAG International Search and Rescue Advisory Group (Grupul Internaţional de Experţi în Căutare-salvare)
IOX Interoperability Exercise (Exerciţiu de interoperabilitate)
JRCC Joint Rescue Coordination Center (Centrul Mixt de Coordonare pentru Căutare-salvare)
LS Landing Station (Staţie de aterizare)
LZ Landing zone (Zonă de aterizare)
MEDEVAC Medical Evacuation (Evacuare medicală)
NCO Non commisioned officer (subofiţer)
NSM National Service Package (Serviciului National de transport conteinerizat)
OIC Officer in charge (Ofiţer de serviciu)
OOA Out of Area (În afara ariei)
OOR Out of Region (În afara Regiunii)
OP Observation Point (Punct de observare)
OPS ROOM Operation Room (Cameră de Operaţii)
OP ORD Operation Order (Ordin de operaţii)
OPSEC Operations Security (Securitatea operaţiilor)
OSOCC On Site Operations Coordination Center (Centru de Coordonare al Operaţiilor la faţa locului)
OSRO Office for Special Relief Operation (Oficiul pentru Operaţiile Speciale de ajutor al FAO)
PLATOON Pluton (30-40 de indivizi)
PAO Public Affairs Officer (Ofiţerul cu Afacerile Publice)
PEO Peace Enforcement Operations (Operaţiuni de impunere a Păcii)
PIO Public Information Officer (Ofiţerul de Informaţii Publice)
PKO Peace Keeping Operations (Operaţii de menţinere a păcii)
PMS Program Management Services şUNHCRţ (Serviciile pentru Managementul Programelor)
PO Peace Operations (Operaţiuni pentru Pace)
POC Point of Contact (Punct de contact)
POD Point of Debarkation (Punct de debarcare)
PSYOP Pshychological Operations (Operaţii Psihologice)
RCB Relief Coordination Branch (Departamentul de Coordonare a ajutorului)
RANK Gradul militar al unui individ
RECCE Reconnaissance (Cercetare)
ROE Rule of Engagement (Reguli de Angajare)
SAR Search and Rescue (căutare-salvare)
SCG Standing Coordination Group (Grupul de Coordonare)
SF Special Forces (Forţe Speciale)
SFAS Supplies and Food Aid Service (Serviciul de Ajutor pentru Materiale şi alimente)
SITREP Situation Report (Raport de situaţie)
SN Sending Nation (Naţiune donatoare)
WHO World Health Organization (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)
WFP World Food Program (Programul Mondial de Alimentaţie)
UNDAC United Nations Disaster Assesment and Coordination

(Echipă ONU de coordonare a acţiunilor şi evaluare a dezastrelor )

UNICEF United Nations Chidren Fund (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii)
UNHCR United Nations High Commisioner for Refugees (Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi)
UN. RES. COORD. Coordonatorul Rezident al Naţiunilor Unite
UN DMT United Nations Disaster management Team (Echipa Naţiunilor Unite pentru Managementul Dezastrelor)
NGO Non Governmental Organizations (Organizaţii neguvernamentale)
UN OERC United Nations Office of the Emergency Relief Coordinator (Oficiul ONU al Coordonatorului Ajutorului de Urgenţă)
LEMA Local Emergency Management Authority (Autorităţile Locale pentru Managementul Urgenţelor)
SOP Standing Operating Procedure (Proceduri Operaţionale Standard)
UNCIVPOL United Nations Civilian Police (Poliţia Civilă a Naţiunilor Unite)
UNMO United Nations Military Observer (Observator Militar al ONU)
UNMP United Nations Military Police (Poliţia Militară a ONU)
MCDA Military and Civil Defence Assets (Facilităţi Militare şi de Apărare Civilă)
MCOU Military and Civil Defence Unit (Unitate Militară şi de Apărare Civilă)
FCSU Field Coordination Support Unit (Unitate de Coordonare a Sprijinului din teren)
USAR Urban Search and Rescue (Căutare-salvare Urbană)

Anexa nr. 4

Câteva semne convenţionale specifice acţiunilor de asanare şi deminare

H M

Hazardous material materiale periculoase (W = apă; GAS = gaze; CHEM = chimice; EXPL = explozive; F = carburanţi.)
3

2           602            4

1

Numerotarea faţadelor unei clădiri (cu numărul 602).
B                    C

F                       E

A                    D

Împărţirea clădirii în corpuri (cu E se reprezintă, de exemplu, casa scărilor situată în mijlocul figurii iar cu F intrarea).
B

E            A               C      1m

D

1 m

Marcaj pe clădirile afectate de dezastru.

A= abrevierea  numelui echipei SAR, data  începerii şi (eventual) data terminării intervenţiei;

B= tipul de hazard;

C= număr persoane găsite moarte;

D= număr persoane posibil de salvat;

E= număr persoane deja salvate.

CHEM

AFDRU

2      SUN 11:15

SUN 15:30      5

1?

Clădire cercetată de echipa SAR din Austria, sâmbătă, între orele 11.15 – 15.30. Riscurile constatate au fost chimice. Două persoane au fost salvate, 5 persoane  au fost găsite moarte şi o persoană ar mai putea fi rămas în clădire (dispărută). Cercul arată că echipa AFDRU a terminat acţiunile SAR şi a plecat spre alt punct de lucru.

Anexa nr. 5

Tabele  de conversie  a  unităţilor  de  măsură

a) Tabelul de conversie al temperaturilor

Scara de temperatură Celsius Scara Fahrenheit
(Grade Celsius x 1.8) + 32 = Grade Fahrenheit
Grade Celsius = (Grade Fahrenheit -32) x 0.555

b) Tabelul de conversie al lungimilor

Scara  metrică »scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă »scară metrică
1 cm = 0.394 inches 1 inch = 2.54 cm
1 m = 39,4 inches 1 foot = 30.5 cm
1 m = 3.28 feet 1 foot = 0.305 m
1 m = 1.09 yards 1 yard = 0.914 m
1 km = 0.621 miles 1 mile = 1.609 km

c) Tabelul de conversie al greutăţilor

Scara metrică> scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă > scara metrică
1g= 0.035 ounces 1 ounce = 28.3 g
1 kg = 2.2 pounds 1 pound = 454 g
1 tonne =  2200 pounds 1 pound = 0.454 kg
1 tonne = 0.584 tons 1 tonn (US) = 1.02 tonnes

d) Tabelul de conversie al suprafeţelor

Scara metrică »scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă » scara metrică
1 cm2 = 0.155 sq. inch 1 sq. inch = 6.45 cm2
1 m2 = 10.76 sq. ft 1 sq. foot = 929 cm2
1 m2 = 1.20 sq. yd 1 sq. foot = 0.093 m2
1 ha = 2.47 acres 1 sq. yard = 0.836 m2
1 km2 = 247 acres 1 acre = 0.406 ha
1 km2 = 0386 sq. miles s sq. mile = 259 ha
1 sq. mile = 2.59 sq.km

e) Tabelul de conversie al volumelor

Scara metrică » scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă  » scara metrică
1cm3 = 0.061 cu.inch 1 cu. Inch = 1.64 cm3
1 m3 = 35.3 cu.ft. 1 cu.foot = 0.028 m3
1 m3 = 1.31 cu.yd. 1 cu. Yard = 0765 m3
1 ml = 0.035 fl.oz. 1 fl.ounce= 28.4 ml
1 l = 0.22 UK gallon 1 pint= 0568 l
1 US gallon = 0.833 UK gallon 1 UK gallon = 4.55 l

1UK gallon = 1.2 US gallon

Anexa nr. 6

Fişa de înregistrare a unui modul EOD

Romania

MODULE:

—————————————————————— Sector: EOD

Provider’ name for Module:

National Capability Statement:

Domestic field experience:

International field experience:

Asset Type (e.g. military or

civil protection or other):                               Civil Defence/Protection

Interest in participation in MCDA training programe:

Module can be moved:

By Air:

By Road:

By Rail:

By Sea:

By Inland Water:

Number of personnel

in module requiring transport:                      Module can move itself by road:

Module services may be provided on the following financial conditions:

Free of charge                       Partial financing:                               Other financing:

Details:                                   Details:                                               Details:

Module’s stated mobilization and deployment data:

Time required                                At disaster site module is ready for operation in     (hours):

to mobilize module (hours):

<12 [ ]  12 to <24 [ ]   24 to 48 [ ]      48 to <72 [ ]        ≥72 [ ]

Maximum duration                              Module can operate before re-supply for (days):

of mission (weeks):

Upon arrival at the disaster zone the module can be ready for operations within (please check one of the boxes below):

1 hour             [    ]

2 to 4 hours    [    ]

5 to 8 hours    [    ]

9 to 12 hours  [    ]

Module’s stated capacity to perform the requested tasks:

Requested task:                 Description:

01 – Food preparation         Prepare food respecting cultural/religious requirements

of humanitarian relief personnel

and/or local (camp) population

Can Perform?                      Deviation?

02 – Local procurement                   Be prepared to procure

necessary food items on the local market

Can Perform?                                  Deviation?

03 – Tactical communications         Provide communications equipment

to meet the module’s internal (tactical)

communication requirements

Can Perform?                                  Deviation?

04 – Theadquarters                     Provide communications equipment

communications                   (SAT-C, UHF, VHF, HF) to ensure

information exchange with relief

operations headquarters

Can Perform?                                  Deviation?

05 – Maintenance support   Provide maintenance support (military

first and second echelon) to own

equipment and vehicles

Can Perform?                                  Deviation?

06 – Language skills                    Possess language skills (English) which

enable module to operate in multinational

relief operations

Can Perform?                                  Deviation?

07 – Self-sufficiency                     Be self-sufficient for the duration of the mission

of to 30 days

Can Perform?                                  Deviation?

Module’s stated capacity to perform additional task:

Module’s stated capacity to be deployed in the following regions, if requested:

Region:                                          Can be deployed?          Details:

Africa

Arab countries

Asia

Caribbean

Europe and CIS

Latin America

North America

Pacific (Ocenia)

All regions

Module cargo data (for reference purposes when transportation is required):

Constraints which may limit/affect module performance:

Constraint (check for ”yes”):                                  Explanation:

Climatic/Weather

Communications

Funding

Mobility/transport

Readiness

Social

Sustain/Resupply

Other

Field experience (optional)

Please list below the three most recent humanitarian assistance and/or exercises in which the module has already participated; for disaster assistance please indicate also the name of the requester:

Domestic:

———————————————————————-

———————————————————————-

International:

———————————————————————

———————————————————————

If you require transportation support, please complete the following:

Measurements are    [   ] metric                   [   ] imperial

cargo name quan-

tity

bulk

weight

(kg)

height

(m/ft)

width

(m/ft)

length

(m/ft)

hazardous

cargo ?

(yes/no)

air tranportable ?

(yes/no)

Queries concerning ansmers provided to this questionnaire be addressed to :

name                                                   ——————————————–

position occupied, title                      ——————————————–

division, department             ——————————————–

organisation                           ——————————————–

street address                                   ——————————————–

postal address                                   ——————————————–

country                                                ——————————————–

person’s contact data                       ——————————————–

office telephone (s)               ——————————————–

mobile phone                         ——————————————–

telefax                                     ——————————————–

cable                                                   ——————————————–

electronic mail                                   ——————————————–

language(s) spoken              ——————————————–

language(s) for written communication       —————————–

——————————————–

Further queries concerning this module may be addressed to:

Languages spoken:

Telephone:

Facsimile:

Electronic mail:

—————-   End of Module Section  ——————–

Anexa nr.7

ANTET

C O N T R A C T

PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ASANARE

(model)

  1. Data (ziua, luna, anul) şi locul încheierii contractului (denumirea şi adresa beneficiarului);
  2. Locul unde se vor executa lucrările de asanare;
  3. Componenţa comisiei de constatare (se înscrie numele şi prenumele membrilor comisiei, precum şi denumirea instituţiei ce o reprezintă fiecare);
  4. Descrierea amănunţită a situaţiei constatate la faţa locului;
  5. Delimitarea precisă a terenului ce urmează a fi asanat, anexându-se şi planul de situaţie cu repere bine determinate în teren;
  6. Urgenţa executării lucrărilor în timp;
  7. Operaţiunile ce se execută în teren;
  8. Măsuri de siguranţă şi securitate;
  9. Măsuri ce se iau pentru protecţia mediului;
  10. Obligaţiile echipei ce execută lucrări de asanare;
  11. Obligaţiile beneficiarului de lucrări de asanare;
  12. Răspunderi contractuale;
  13. Alte clauze;
  14. Data intrării în vigoare a contractului.

Delegat societate care execută lucrarea de  asanare

Delegat societate beneficiară sau al autorităţii administraţiei publice locale

Avizat juridic

Anexa nr. 8

ANTET

Proces verbal

pentru ridicarea şi transportul  muniţie neexplodată

descoperită izolat

Încheiat azi ( ziua, luna, anul) la (locul descoperii, identificării şi ridicării muniţiei).

Noi……………………………………………………………………..(predător) şi……………………………………………….(primitor) am procedat la predarea-primirea următoarelor cantităţi de muniţie neexplodată, descoperite pe raza …………………………………………

Muniţia provine din……………………………………………………………..

Muniţia fost ridicată şi transportată în vederea depozitării şi distrugerii. Transportul se face cu auto…………………………………..şofer

……………………………………….pirotehnician …………………………………..

Prezentul proces  verbal a fost întocmit în ………… exemplare astfel:

– exemplar nr.1 la……………………………………….

– exemplar nr.2 la……………………………………….

AM PREDAT                                                                          AM PRIMIT

Anexa nr.10

ANTET

Proces verbal

pentru alegerea suprafeţei de  teren pe care se vor executa

distrugeri de muniţii neexplodată

1. Încheiat azi (data, luna, anul) la………………………………………..

2. Comisia alcătuită din :

-delegatul administraţiei publice locale……………………………….…….

– proprietarul terenului sau delegatul  agentului economic (dacă terenul nu aparţine statului)…………………………………………………

-şeful lucrărilor de asanare……………………………………………………, au procedat la alegerea terenului situat în (locul cu repere bine determinate) pentru executarea distrugerilor de muniţie neexplodată

3. Zilele şi intervalul orar în care se execută lucrări de distrugeri.

4.Terenul şi drumurile pe care se interzic accesul populaţiei în   perioada executării lucrărilor de asanare.

5.Obligaţii reciproce pe toată perioada executării lucrărilor de distrugeri

6. Reguli de securitate pe care trebuie să le respecte populaţia, modul de aducere la cunoştinţă, precum şi consecinţele nerespectării acestora.

Notă: Se întocmeşte o singură dată cu ocazia stabilirii terenuluIi pentru distrugeri de muniţie iar confirmarea folosirii acestuia se face anual.

La schimbarea terenului folosit pentru distrugeri se încheie un nou proces verbal.

SEMNĂTURILE PERSOANELOR  DIN COMISIE

Anexa nr.11

ANTET

Proces verbal

încheiat la terminarea lucrărilor de distrugeri

Încheiatazi(ziua, luna, anul ) la……………………………………, în baza actului de constatare nr……………..din……………………………., echipa de asanare formată din :

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

am procedat la distrugerea următoarelor cantităţi de muniţie rămasă neexplodată, găsită pe raza (localitatea, instituţia )…..…….

…………………………………………………………………………….

Distrugerea muniţiei s-a executat prin (procedeul de distrugere), în poligonul amenajat din (locul).

Pentru distrugerea muniţiei s-au folosit următoarele cantităţi de exploziv şi mijloace de  dare a focului:

– trotil a 100 gr…………………………….

– capse detonante electrice…………….

– capse detonante pirotehnice………….

– fitil de amorsare………………………….

– aprinzători pirotehnici………………….

Comisia formată din membrii echipei de asanare propune scăderea din evidenţa……………………………………………..a întregii cantităţi de materii explozive şi mijloace de dare a focului care au fost folosite în întregime.

În urma distrugerii şi asanării terenului nu au/au rezultat muniţii neexplodate, pagube materiale sau pierderi de vieţi omeneşti.

Prezentul proces-verbal s-a încheiat în……….. exemplare, astfel:

– ex.1 la ( instituţia care deţine mijloacele explozive )

– ex.2 la (Poliţie)

– ex.3 la ( beneficir lucrare )

– ex.4 la

ŞEFUL ECHIPEI PIROTEHNICE

MEMBRII :

ECHIPEI PIROTEHNICE

-…………………………….

-…………………………….

REPREZENTANTUL I.J.POLIŢIE

Anexa nr. 12

ANTET

Proces verbal

de predare-primire a terenului asanat

1. Încheiat azi (ziua, luna, anul) la (locul) ……..

2. Delimitarea precisă a terenului asanat, suprafaţa acestuia şi adâncimea detectată.

3. Lucrările care pot fi executate în continuare pe acest teren.

4. Măsuri ce trebuie respectate pentru prevenirea accidentelor în terenul asanat.

AM PREDAT                                                                          AM PRIMIT

Se încheie în 2 exemplare, din care originalul rămâne beneficiarului terenului asanat iar exemplarul  doi la unitatea militară care a executat lucrările de asanare.

Anexa nr.13

EXTRAS DIN LEGEA 126/1995

DIFERITE TIPURI DE EXPLOZIVI ŞI MIJLOACE

DE INIŢIERE ŞI APRINDERE CARE POT FI DEPOZITATE ŞI

TRANSPORTATE ÎN COMUN

a)      Explozivi cu conţinut de nitroglicerină sau nitroglicol mai mare de 6%, împreună cu explozivii de siguranţă (antigrizutoşi), cu condiţia să fie depozitaţi pe rafturi separate ;

b)     Hexogenul, împreună cu pentrita, trotilul şi amestecurile făcute cu trotil sau cu aceştia ;

c)      Trotilul împreună cu explozivi pe bază de amoniu şi conţinut de nitroglicerină sau nitroglicol mai mic de 6 %, precum şi cu încărcături speciale pe bază de trotil, (cu busture detococ etc.);

d)     Pulberile negre cu fum, de toate felurile, inclusiv amestecurile mecanice care au viteză de ardere lentă şi degajări mici de fum, împreună cu explozivi pe bază de cloraţi şi percloraţi ;

e)     Pulberi coloidale fără fum ;

f)        Capsele detonante de orice fel, împreună cu releele detonante şi sistem de iniţiere “Nonel”;

g)     Fitilele detonante pe bază de pentrită, împreună cu explozivii prevăzuţi la lit. b şi c, iar cei pe bază de hexogen, împreună cu cei de la lit.b ;

h)      Încărcăturile de hexogen împreună cu pulberile de sondă, folosite de echipele de perforare la sondă.

Fitilele de ardere lentă (ordinare) se pot depozita la un loc cu oricare dintre explozivii prevăzuţi la lit.a – h. De asemenea, mijloacele de aprindere a fitilului pot fi păstrate la un loc cu materiile explozive, cu excepţia celor din categoriile prevăzute la lit.a, d şi e de mai sus.

Mijloacele de aprindere şi iniţiere se pot transporta împreună cu explozivii propriu-zişi de la depozit la locul de muncă, de către artificier, precum şi cu vehicule special amenajate.

Excepţii de la prevederile de mai sus privind păstrarea în comun a explozivilor de tipuri diferite, sunt admise numai în :

– depozitele de consum şi cele temporare sau de scurtă durată cu capacităţi de până la maximum 200 kg explozivi ;

– camerele depozitelor de consum care sunt amenajate pentru păstrarea explozivilor rămaşi nefolosiţi de către artificier, la sfârşitul schimbului de lucru.

Anexa nr.14

EXTRAS DIN LEGEA 126/1995

PROCEDURI DE VERIFICARE A DIFERITELOR TIPURI DE EXPLOZIVI ŞI MIJLOACE

DE INIŢIERE ŞI APRINDERE

1. Pentru explozivii propriu-zişi se pot efectua de persoane următoarele operaţii:

– controlul vizual al stării ambalajului cartuşelor şi al explozivului;

–  verificarea lipsei fenomenului de exudaţie;

–  verificarea sensibilităţii la transmiterea detonaţiei.

a) Controlul vizual al stării ambalajului cartuşelor şi a explozivului se face cu ocazia mânuirii explozivilor în depozit.

În cazul că la unele cartuşe se constată că hârtia de ambalaj este înmuiată şi uşor de rupt din cauza umidităţii excesive, se controlează în continuare întregul lot, reţinându-se la depozit în vederea distrugerii, toate cartuşele cu ambalajul degradat. Explozivul din lotul respectiv cu ambalajul nedegradat, se va distribui cu prioritate la consum, până la epuizare.

În cazul în care prin pipăire se constată că explozivul este întărit sau rigid datorită îngheţării acesta se va reţine în depozit în vederea dezgheţării.

b)   Verificarea fenomenului de axudaţie la explozivii pe bază de nitroglicerină se realizează concomitent cu controlul stării ambalajului cartuşelor şi se face vizual, prin constatarea existenţei unor picături de lichid în/sau pe ansamblul cartuşelor. Picăturile se culeg într-un pahar cu apă şi dacă acestea nu se amestecă cu apa, ci cad la fundul paharului, având un aspect uleios, atunci există indicaţia precisă că s-a produs fenomenul de exudaţie.

În caz că s-a constatat fenomenul de exudaţie, întregul lot se declară necorespunzător şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.

c)  Verificarea sensibilităţii la transmiterea detonaţiei se face când se constată rateuri, deflagări sau resturi de materii explozive la efectuarea lucrărilor de împuşcare. Verificare se face pe un teren plat, pe un pat de nisip realizat într-o groapă de 0,5 (m) adâncime. Se aşează 6 cartuşe aranjate coaxial şi echidistante între ele, pentru cartuşele de explozivi cu masa de 200 (g) sau mai mari probele se efectuează folosind numai 3 cartuşe. Primul cartuş din coloana astfel formată se amorsează electric sau pirotehnic. Se consideră că explozivul posedă sensibilitate corespunzătoare la transmiterea detonaţiei când la 3 probe consecutive toate cartuşele explodează complet, la distanţa între cartuşe egală cu diametrul cartuşului.

În cazul în care se constată că explozivul nu posedă sensibilitate corespunzătoare la transmiterea detonaţiei, întregul lot se declară necorespunzător şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.

2. Pentru fitilul de amorsare (Bickford) se pot efectua la persoane , următoarele operaţii :

– verificarea aspectului exterior ;

– comportarea la ardere în aer liber ;

– determinarea duratei de ardere.

a) Verificarea aspectului exterior se face vizual cu ochiul liber, pentru colacii prelevaţi conform art.6.6. Stratul exterior al fitilului trebuie să fie uniform, fără  crăpături sau rupturi, iar cel rezistent la apă să nu aibă deteriorat stratul izolant.

b) Comportarea la ardere în aer liber se face pe o suprafaţă orizontală. Fitilele se aşează la o echidistanţă de 5 (cm) şi se aprind. Arderea trebuie să fie fără pocnituri, emiteri de scânteii prin înveliş şi fără să se stingă.

c) Determinarea duratei de ardere a fitilului în aer liber se face pe bucăţi de fitil de 1 (m) lungime, luate din fiecare colac al probei. Se aprinde la unul din capete, masurându-se cu un cronometru timpul scurs până la ţâşnirea flăcării la celălalt capăt. Durata de ardere trebuie să fie cuprinsă între 100-125 (s/m.1.). Între valoarea maximă şi minimă a probelor supuse încercării se admite o diferenţă de maximum 15 secunde.

d) În cazul în care se constată că fitilul de amorsare (Bickford) nu corespunde cerinţelor de calitate, se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.

3.  Pentru fitilul detonant, persoanele vor efectua o examinare vizuală exterioară asupra a cel puţin 50 (m) din zece bobine prelevate la întâmplare din fiecare lot, înainte ca acesta să fie dat în consum.

Examinarea vizuală exterioară a fitilului detonant constă în:

– verificarea exterioară a calităţii împletiturii sau a uniformităţii stratului acoperitor de masă plastică;

–  verificarea subţierilor sau îngroşărilor;

–  verificarea prin sondaj a diametrului;

– verificarea etanşeităţii capetelor prin capsulare sau izolare cu bandă adezivă.

Dacă la examinarea exterioară se constată că fitilull detonant din proba prelevată prezintă deficienţe la una din verificările la care a fost supus, se trece la examinarea exterioară a întregului lot.

Cantităţile de fitil găsite necorespunzătoare nu vor fi utilizate la lucrările de împuşcare, urmând a fi distruse.

Anexa nr.15

Tabel cu cantităţile de explozivi necesare confecţionării încărcăturilor active folosite la distrugerea muniţiilor rămase neexplodate

Nr. crt. Denumirea muniţiilor care se distrug Cantitatea de trotil

(kg.)

Obs.
1 Proiectil exploziv cal.20-45 mm 0,400
2 Proiectil exploziv cal.57-76 mm 0,700
3 Proiectil exploziv cal.82-88 mm 0,900
4 Proiectil exploziv cal.100-122 mm 1,200
5 Proiectil exploziv cal.130-152 mm 1,300
6 Proiectil exploziv cal.peste 152 mm 1,500
7 Lovitură pentru aruncător cal. p@nă la 82 mm 0,400
8 Lovitură pentru aruncător cal. 120-160 mm 1,300
9 Lovitură pentru aruncător cal.240 mm 1,500
10 Lovitură cu grenadă antitanc 0,500
11 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 2,5 kg 2,000
12 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 10 kg 2,700
13 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 50 kg. 3,700
14 Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până la 100 kg 4,700
15 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 2,5 kg 4,000
16 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 10 kg 5,000
17 Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până la 50 kg 7,000
18 Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de 50-100 kg 4,500
19 Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de până la 250 kg 2,500
20 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 100 kg 1,500
21 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 250 kg 1,700
22 Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până la 1000 kg 2,500
23 Grenadă de mână ofensivă şi defensivă 0,200
24 Mină antiinfanterie nedetectabilă 0,500
25 Mină antiinfanterie metalică cu schije 0,700
26 Mină antitanc metalică 0,600
27 Mină antitanc nedetectabilă 0,500
28 Mină cu destinaţie diferită 0,700
29 Grenadă de mână antitanc 0,500

NOTĂ :

1. Prin încărcătură activă, se înţelege cantitatea de exploziv şi mijloacele de iniţiere (capse detonante, fitil), necesare amorsării şi distrugerii muniţiilor rezultate din asanări;

2. Pentru distrugerea proiectilelor antitanc, perforante şi ruptură beton, funcţie de calibrele menţionate în prezentul tabel, cantitatea de explozivi se măreşte cu 100%;

3. Pentru distrugerea unor tipuri de muniţii care nu au fost specificate în prezentul tabel, cantitatea  de exploziv se va stabili prin asimilare cu calibrele menţionate;

4. Pentru distrugerea unei gropi cu muniţie de artilerie, lovituri de aruncător, grenade de mână şi grenade antitanc, cantitatea de exploziv va fi 20% din încărcătura explozivă a muniţiei introduse în groapă.

Anexa nr. 16

Buletin de delaborare

În baza ( dispoziţia instituţiei )din…………………. s-a constituit comisia formată din :

Preşedinte :……………………………..

Membrii :………………………………..

………………………………..

………………………………..

pentru delaborarea muniţiilor, armamentului şi a altor elemente de muniţii şi pentru controlul deşeurilor metalice provenite din delaborare.

Operaţiunea s-a executat prin verificarea bucată cu bucată, arderea încărcăturii, extragerea elementelor de iniţiere (capse + focoase).

În urma delaborării au rezultat următoarele deşeuri metalice:

Nr.

Crt.

Denumirea metalelor Cantitatea

(kg.)

Simbol

STAS

Provenienţa

Materialele sunt complet delaborate şi  nu prezintă nici un pericol la topire.

PREŞEDINTE                                                              MEMBRII :

………………………….

Notă: Buletinul de delaborare se întocmeşte obligatoriu pentru fiecare sortiment de metale STAS, Rubrica 3 se va completa de delegatul centrului de predare şi colectare a deşeurilor metalice (CPCDM), de comun acord cu delegatul  instituţiei  predătoare, la predarea metalelor.

Anexa nr.17

Proces verbal

de predare/primire deşeuri metalice

Încheiat azi……………………………între( instituţia )…………………prin delegatul……………………………………………………………………………şi delegatul C.P.C.D.M……………………………………..

Am procedat primul la predarea şi secundul la primirea deşeurilor metalice prevăzute în :

– buletinul de delaborare nr……. din………………………..

– buletinul de delaborare nr……….din………………………

– buletinul de delaborare nr……….din……………………..

Se anexează la procesul verbal buletinele menţionate mai sus într-un singur exemplar.

Materialele au fost verificate bucată cu bucată de delegatul CPCDM………………….în prezenţa predătorului şi corespund calitativ şi cantitativ cu datele menţionate în buletinele de delaborare, sunt complet delaborate şi nu prezintă pericol la topire.

PREDĂTOR,                                                      PRIMITOR,

Anexa nr.18

Echipamentul de protecţie şi materiale de intervenţie a unei echipe pirotehnice

– Vestă antiglonţ (antischije) pe efectiv

– Cască metalică – pe efectiv

– Cisme de cauciuc – pe efectiv

– Mască de gaze – pe efectiv

– Mănuşi de protecţie – pe efectiv

– Pătură antischije – 2 buc.

– Echipament de protecţie

-salopetă de protecţie

– pufoaică de protecţie

– Detector  metale

– Trusă pirotehnică

– Complet de minare-deminare

– Complet de distrugere

– Scule şi dispozitive pentru ridicat şi tăiat lemn şi metale

– Macara trepied

– Aparate de emisie-recepţie

– Grup electrogen + instalaţie de iluminat

– Trusă de prim ajutor

– Materiale pentru săpat :

# cazma

# târnăcop

# lopată

# rangă

– ladă şi targă pentru transport muniţie

NOTĂ: Toate materialele echipei pirotehnice se transportă de autospeciala pirotehnică. Aceasta va fi prevăzută cu spaţiul pentru transportul muniţiei asanate sau va avea o remorcă  pentru transportul acesteia.

Anexa nr. 19

Explozorul dinamoelectric

Explozorul dinamoelectric se întrebuinţează pentru aprinderea pe cale electrică a încărcăturilor de exploziv, amorsate cu capse electrice, legate în serie.

Principalele caracteristici:

– Tensiunea: 290 V

–  Intensitatea maximă: 1,5 V

– Numărul de capse (tip CEA, cu reofori) care pot fi      explodate, în cazul când rezistenţa capse electrice legate circuitului exterior nu depăşeşte 40 ohmi în    serie: 100 buc.

–  Dimensiunile: 215 x 125 x 100 mm

–  Greutatea: 7 kgf

Compunerea explozorului: dinam de curent continuu; dispozitiv de contact; mecanism de armare, transmitere şi declanşare, corp metalic şi placă suport.

Modul de întrebuinţare

La explozorul dinamoelectric există o singură cheie, care serveşte atât la armare, cât şi la declanşare.

Pentru armare, cheia explozorului se scoate din locaşul său şi se deschide uşiţa. Apoi cheia explozorului se introduce în locaşul de pe capac, în dreptul inscripţiei “ARMEAZĂ” şi se roteşte spre dreapta cu 7 ture complete (15 rotiri a 180°).

La terminarea armării arcului, în ferestruica de control apare o placă fosforescentă.

Pentru legarea la dispozitivul de aprindere, capetele cablului principal se unesc cu bornele explozorului, evitându-se atingerea între ele a porţiunilor dezizolate ale cablului, sau atingerea acestora de corpul explozorului.

Pentru aprindere aceeaşi cheie care a servit la armare se introduce în locaşul din dreapta inscripţiei “APRINDE”. Printr-o răsucire la dreapta de 90°, arcul se destinde puternic, imprimând rotorului dinamului turaţia necesară pentru producerea curentului electric.

După destinderea completă a arcului, indicatorul vizual revine în poziţia sa iniţială. Apoi cheia se roteşte la 90° spre stânga (operaţie prin care explozorul este gata pentru o nouă armare) şi se scoate din locaş, după care capetele cablului principal se desfac de la borne.

La terminarea acestor operaţiuni, uşiţa se închide şi se înşurubează, iar cheia se introduce în locaşul său.

Dacă şanţul de pe cheie s-a deteriorat, ceea ce permite scoaterea cheii fără a mai fi necesară rotirea ei spre stânga 90°, se va avea în vedere ca , înainte de a se începe armarea explozorului, cheia să fie mai întâi introdusă, pentru control, în locaşul din dreapta sus, lângă inscripţia “APRINDE” şi rotită spre stânga la 90°. Această operaţiune este necesară pentru a se controla dacă mecanismul de declanşare este în poziţie normală.

Pentru controlul părţii mecanice a explozorului dinamoelectric se procedează la armare şi apoi la declanşare. Dacă destinderea arcului se face aproape instantaneu, explozorul este în bună stare de funcţionare. Dacă destinderea se face mai încet, fapt care poate fi cauzat de îngroşarea unsorii, arcul trebuie armat şi declanşat de câteva ori pentru ca unsoarea să se subţieze.

Starea instalaţiei electrice a explozorului dinamometric se controlează:

– cu lampa pentru controlul explozorului;

– prin aprinderea unui bec obişnuit de 220 V şi de 40…60 W,   introdus în circuit;

La terminarea lucrului, explozoarele se şterg cu o cârpă moale. Locaşurile pentru chei trebuie să fie curate. Bornele se curăţă de praf şi de eventualele semne de oxidare.

Curăţirea şi ungerea părţilor interioare ale explozorului se execută numai la ateliere, de către personalul autorizat, cel puţin de două ori pe an (o dată – vara şi o dată – iarna).

Demontarea unui explozor, indiferent dacă este în stare bună sau prezintă defecţiuni, este interzisă. Explozoarele defecte se trimit la baza de reparat tehnică de geniu. Pentru efectuarea curăţirii, ungerii şi înlocuirii arcului defect este permisă demontarea corpului (cutiei) explozorului.

Explozoarele se depozitează în încăperi încălzite şi ventilate, pe rafturi sau în dulapuri, ferite de praf şi de agenţi corozivi.

Pe timpul depozitării – şi în general atunci când explozoarele nu se utilizează – arcurile acestora trebuie să fie în stare destinsă. Predare şi primirea pentru depozitare a explozoarelor  care nu sunt în perfectă stare de curăţenie şi de întreţinere este interzisă.

NOTĂ: În afară de tipul de explozor descris  mai sus (explozorul dinamoelectric) există şi explozoare cu condensator, electrostatice, magnetoelectrice etc. Dintre acestea , explozoarele cu condensator au căpătat o întrebuinţare relativ mai largă.

Explozoarele cu condensator permit legarea capselor electrice în serie, în derivaţie sau combinată.

Pentru încărcarea condensatorului, explozorul este prevăzut cu un generator de curent alternativ, acţionat manual.

Caracteristicile acestor tipuri de explozoare sînt foarte diferite, astfel:

– tensiunea furnizată:  450….6 000 V

– energia: 0,8…360 ws

– numărul de capse electrice tip CEA cu reofori de cupru, de 2,5 ohmi, care pot fi aprinse :

# legate în serie: 60….1 000 buc.

# legate în derivaţie: 500….600 buc.

# legate combinat: maximum 30 ramificaţii x 300 capse.

# greutatea: 2….15 kgf.

Anexa nr.20

Lampa pentru controlul explozivului

Această lampă este destinată pentru controlul funcţionării normale a explozorului.

Lampa se compune dintr-un cilindru de bachelită, prevăzut  cu o rezistenţă, un bec şi două contacte.

Pentru controlul explozorului, acesta se armează. După aprinderea celor două contacte ale lămpii de control la bornele explozorului se procedează la declanşarea acestuia. Explozorul se consideră bun dacă, la declanşarea sa, becul lămpii se aprinde, dând lumină roşie.

Lampa pentru controlul explozorului se păstrează într-o cutiuţă de lemn., în încăperi uscate şi încălzite, în dulapuri sau rafturi. Ea se transportă, în toate ocaziile, împreună cu explozorul.

Anexa nr.21

Ohmetrele

Ohmmetrele se întrebuinţează pentru măsurarea aproximativă a rezistenţei electrice, precum şi pentru controlul conductibilităţii cablurilor şi a capselor electrice.

Ohmmetrul mare Ohmmetrul mic
Gama rezistenţelor măsurate, ohmi 0…5 000 0…3 000
Sursa de curent baterie uscată de 4,5 V
Intensitatea maximă a curentului furnizat,  A 0,01
Greutatea, kgf 0,5 0,3
Dimensiunile, mm 165 x 165 x  65 180 x 75 x  35

Compunerea ambelor ohmmetre: cutia aparatului; scala; locaşul bateriei; bornele; şurub pentru reglajul nulului.

Pentru măsurarea unei rezistenţei, polii acesteia se unesc cu bornele ohmmetrului, după care se citeşte pe scală indicaţia acului.

Pentru controlul conductibilităţii unui circuit se procedează la fel, urmărindu-se pe scală doar mişcarea acului spre dreapta (fără a se mai citi valoarea).

La ridicarea din depozit, precum şi înainte de întrebuinţare, ohmmetrul se controlează prin scurtcircuitarea bornelor; în acest moment, acul indicator trebuie să indice zero pe scală. În cazul unor abateri, acul se aduce la zero prin manevrarea şurubului de reglaj, înlocuindu-se eventual bateria de alimentare.

Demontarea şi repararea ohmmetrelor defecte se face la ateliere, numai de personalul autorizat.

Ohmmetrele trebuie ferite de şocuri.

Păstrarea ohmmetrelor se face în încăperi uscate şi încălzite, pe rafturi sau în dulapuri.

Verificarea ohmmetrului este o operaţie obligatorie înainte de utilizarea lui pentru controlul dispozitivului electric de aprindere.

ANEXA NR.22

REGISTRUL

CU EVIDENŢA CONTROALELOR EXECUTATE ÎN DEPOZIT

Nr.

Crt.

Numele şi prenumele persoanei care a efectuat controlul Obiectul controlului Constatările făcute pe timpul controlului Indicaţiile şi sarcinile date în urma controlului Semnătura Măsurile luate

ANEXA  23

REGISTRUL

CU EVIDENŢA MUNIŢIEI NEEXPLODATE INTRATE / IEŞITE  ÎN / DIN DEPOZIT

Nr.

Crt.

Data intrării muniţiei în depozit Tipul şi cantitatea muniţiei depozitate Echipa care a executat identificarea, transportul  şi depozitarea muniţiei Semnătura şefului de depozit Data ioeşirii muniţiei în vederea distrugerii Semnătura şef depozit Obs.

BIBLIOGRAFIE

  1. FODOR D., GEORGESCU S., Un sistem modern, eficient şi de înaltă securitate de iniţiere a încărcăturilor de explozivi, Revista Minelor, 9/12/1996.
  2. Col. (rez.) GHEORGHE FLOREA CREANGĂ- STOILEŞTI, Istoria Apărării Civile, vol I şi II, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1993.
  3. ٭٭٭O.G.3/1975 – Instrucţiuni privind asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate.
  4. ٭٭٭Legea protectiei civile nr.106/1996, Bucuresti, 1996.
  5. ٭٭٭Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive, Bucureşti, 1995.
  6. ٭٭٭Manualul pirotehnic pentru muniţia de avion, vol I si II, 1958.
  7. ORBAN O., GOGA D., Fabricaţia şi proprietăţile substanţelor explozive, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1997.
  8. ORBAN O., GOGA D., Fizica explozivilor, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1993.
  9. ٭٭٭ STAS 12355-85 Fitil detonant.

10. ٭٭٭ STAS 1777-72 Fitil de amorsare (Bickford).

11. ٭٭٭ STAS 3388-84 Capse detonante pirotehnice.

12. ٭٭٭ STAS 8136-89 Capse detonante electrice.

13. Dr.ing.Stuparu M., ing.Lupoae M. şi ing. Daniel C., Bazele executiei barajelor de mine, Editura Academiei Tehnice Militare , Bucuresti, 2002.

14.TRUŞCĂ T., Pirotehnie şi explozivi, Editura Tehnică, Bucureşti,   1984.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.