CONSEMNUL DE FRONTIERĂ. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE PENTRU IDENTIFICAREA PERSOANELOR PE NUMELE CARORA S-AU INSTITUIT ALERTE

PROBLEME

1. Consideraţii generale
2. Scopul si importanta consemnelor de frontiera
3. Tipuri de consemne şi semnificaţia lor
4.  Instituirea consemnelor
5. Primirea şi înregistrarea consemnelor
6. Termenele de valabilitate ale consemnelor
7. Aplicarea măsurilor specifice
8. Soluţionarea consemnelor descoperite cu ocazia controlului de frontieră
9. Proceduri privind refuzul intrării la frontieră
10. Formular standard N.P.I.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

După parcurgerea temei cursantul va fi în măsură să:

–                   definească noţiunea de alertă şi consemn de frontieră;

–                   ştie tipurile de consemne şi semnificaţia lor;

–                   aplice măsurile specifice urmând procedurile şi metodologiile legale în domeniu;

–                   soluţioneze consemnele descoperite cu ocazia controlului de frontieră.

. CONSIDERAŢII GENERALE

Printre misiunile de bază ale poliţiştilor de frontieră se situează şi descoperirea, identificarea şi reţinerea persoanelor care au încălcat sau despre care se deţin date că intenţionează să încalce normele regimului juridic al frontierei de stat. De asemenea, pentru realizarea strategiei de securizare a frontierei române poliţiştii de frontieră urmăresc ca în atenţie să aibă şi combaterea traficului de persoane, a contrabandei şi criminalităţii transfrontaliere în zona de competenţă.

De fapt, când vorbim de strategia de securizare a frontierei de stat ne gândim la un ansamblu de principii şi direcţii de acţiune pentru pregătirea, organizarea şi dotarea Poliţiei de Frontieră Române în vederea îndeplinirii cu eficienţă a misiunilor specifice potrivit legii şi combaterea fenomenului infracţional transfrontalier.

Aceasta pentru că securizarea frontierei trebuie tratată ca un sistem complex, inteligent de misiuni şi acţiuni şi activităţi desfăşurate la nivel central şi teritorial prin care se asigură siguranţa la frontieră, menţinerea stării de normalitate, desfăşurarea unui control sigur şi fluent la trecerea frontierei, precum şi protecţia intereselor statului român în relaţiile cu statele vecine în probleme ce privesc frontiera de stat, asigurarea dreptului statului român în apele teritoriale, zona contiguă şi zona economică exclusivă la Marea Neagră.

Sistemul de evidenţă a persoanelor care trec frontiera a fost organizat în mod        centralizat la  Diviziunea  Informatică  pe  baza  comunicărilor  făcute de către organele poliţiei de frontieră şi cuprinde evidenţa nominală a străinilor  care  vin  în  România  şi evidenţa mijloacelor de transport rutiere cu care aceştia călătoresc.

Concomitent cu evidenţa nominală a străinilor, la Diviziunea Informatică este organizată tot pe baza comunicărilor făcute de punctele poliţiei de frontieră, şi evidenţa numerică, zilnică pe cetăţenii, a tuturor persoanelor şi mijloacelor de transport care trec frontiera ( intrare – ieşire).

Punctele poliţiei de frontieră care au un rol dominant în realizarea evidenţelor nominale şi statistice, străinilor care trec frontiera, trebuie să reţină corect şi exact datele de identitate din documentele de identitate, din documentele de călătorie pentru a fi utilizate în identificarea operativă a celor care săvârşesc infracţiuni şi alte fapte ilegale.

Consemnele la frontieră potrivit art. 24 din H.G. nr. 445/ 2002  sunt  acele informaţii ce se transmit poliţiei de frontieră şi autorităţii vamale cu privire la persoane, mijloace de transport, mărfuri şi alte bunuri, aflate în una din situaţiile prevăzute de lege şi care urmează să fie verificate pe timpul efectuării controlului de trecere a frontierei de stat, în vederea interzicerii intrării sau ieşirii în-din România, urmăririi ori efectuării controlului amănunţit.

Conform Titlului I, art.2, pct.7( Regulamentul nr.562/2006), „persoana pentru care a fost emisă o alertă în scopul refuzului intrării” înseamnă orice cetăţean al unui stat terţ pentru care a fost emisă o alertă în Sistemul Informatic Schengen („SIS”) in conformitate cu şi în scopurile din Convenţia Schengen.

2.SCOPUL  SI IMPORTANTA CONSEMNELOR DE FRONTIERA.

Scopul consemnelor de frontiera consta in:

– prevenirea scurgerii de date şi informaţii ce interesează siguranţa statului;

– prevenirea intrării în ţară a persoanelor inadmisibile sau suspecte de terorism;

– prevenirea scoaterii ilegale din ţară a unor persoane (cetăţeni români sau străini), a unor valori deosebite, cât şi introducerea în ţară în mod ilegal de armament şi muniţii explozibil, publicaţii sau alte materiale care să afecteze siguranţa statului;

– descoperirea activităţilor de contrabandă, trafic cu metale preţioase, trafic de maşini furate, stupefiante şi alte fapte infracţionale.

Importanta consemnelor, pentru însăşi eficienta si calitatea activităţii poliţistului de frontiera, este data si de caracteristicile, respectiv scopurile pe care le vizează:

–    este o dispoziţie cu caracter imperativ – axata strict pe probleme de munca –exista numai in spiritul si pentru aplicarea legii ( legalitatea );

–    prin  executarea  consemnului  se  previn  si  se  stopează  activităţile  ilicite

( instrument preventiv);

–    pentru atingerea scopului vizat prin consemn, se acţionează ofensiv, operativ si  ingenios (cu profesionalism );

–    la îndeplinirea consemnului isi aduc aportul toate cadrele din structurile operative ale politiei de frontiera ( potrivit specificului si sferei de competenta) cat si prin cooperarea ( colaborarea ) cu alte organe sau reprezentanţi ai unor instituţii ale statului;

–    vizează un obiectiv / problema concret(a): persoana, autovehicul, opera de arta, materiale periculoase;

–    are un caracter temporar ( se instituie pe o anumita perioada );

–    consemnele ajuta si chiar dinamizează activitatea poliţiştilor de frontiera.

Pentru a fi funcţional si a realiza eficienta scontata, sistemul consemnelor presupune întrunirea si respectarea riguroasa a metodologiei specifice care se concretizează in :

–    darea in consemn;

–    formele de evidenta si dinamismul operării acestora;

–    clasificarea consemnelor;

–    modul de acţiune al poliţistului de frontiera la descoperirea consemnelor.

Darea in consemn.

Lucrarea/solicitarea pentru darea in consemn este aprobata de conducerea I.G.P.F. si se transmite unitarilor teritoriale prin Dispeceratul I.G.P.F.

Organele care solicită consemne la frontieră, prin adresele pe care le fac în acest sens, trebuie să comunice:

– date suficiente pentru identificarea persoanelor, precum şi alte date care ajută la realizarea măsurilor ce se impun;

– scopul consemnelor şi măsurilor ce se iau asupra persoanelor la prezentarea în frontieră;

– organul care are în atenţie cazul respectiv şi căruia urmează să i se comunice rezultatul măsurilor luate în frontieră;

–  termenul când încetează consemnul.

3. TIPURI DE CONSEMNE ŞI SEMNIFICAŢIA LOR.

Clasificarea consemnelor – ţine de necesităţile practicii în domeniu, în funcţie de următoarele criterii:

I. După obiectivul urmărit se disting:

– consemne privind persoane (români, străini);

– consemne privind bunuri (autovehicule, opere de artă);

II. După natura măsurilor solicitate prin consemn:

– restrictive – nu se permite intrarea/ieşirea;

– de control – în vederea depistării de persoane sau valori ascunse în  vederea  trecerii frauduloase a frontierei;

– de anunţare – astfel de consemne sunt solicitate, de regulă, de poliţie ori S.R.I. în vederea luării de către aceste organe a unor măsuri operative (în legătură cu persoana respectivă);

– de reţinere – persoanele aflate în urmărire (generală ori locală);

III. După sensul de trecere a frontierei:

– consemne de intrare;

– consemne de ieşire.

Semnificaţia consemnele la frontieră :

a)   IND – străin semnalat ca inadmisibil. Persoanei în cauză nu i se permite  intrarea în România;

b)   NPI – nu se permite intrarea. Persoanei , mijlocului de transport,   mărfurilor sau bunurilor care fac obiectul informării nu li se permite intrarea în ţară;

c)  CAI – control amănunţit la intrare. Persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor şi bunurilor care fac obiectul informării li se face controlul amănunţit la intrarea în ţară şi în funcţie de rezultatele acestuia se iau măsurile prevăzute de lege;

d) NPE – nu se permite ieşirea. Persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor sau bunurilor care fac obiectul informării nu li se permite ieşirea din ţară;

e)   CAE – control amănunţit ieşire. Persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor şi bunurilor care fac obiectul informării li se face controlul amănunţit la ieşirea din ţară şi în funcţie de rezultatele acestuia se iau măsurile prevăzute de lege.

Ministerul Internelor si Reformei Administrative poate stabili şi alte consemne în sprijinul completării informaţiilor pentru consemnele prezentate mai sus în vederea soluţionării unor probleme legate de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau la cererea altor autorităţi de stat:

TSI – telefon pe staţionare intrare . Se raportează pe timpul de staţionare al mijlocului de transport in P.T.F., la I.G.P.F.

CTI –   control, telefon intrare.

TLI – telefon liber intrare .Se raportează intrarea în ţară a persoanei ,la I.G.P.F., fără a mai fi reţinută in P.T.F.

TSE– telefon pe staţionare ieşire . Prezenţa in P.T.F. se raportează la I.G.P.F.  pe timp de staţionare a mijloacelor de transport

CTE – control, telefon ieşire..

TLE– telefon ieşire . Se raportează ieşirea din ţară la I.G.P.F., fără ca persoana să fie reţinută la P.T.F .

4. INSTITUIREA CONSEMNELOR

Consemnele la frontiera se introduc in baza de date, la solicitarea scrisa a autorităţilor statului cu atribuţii privind ordinea publica  si siguranţa naţionala, respectiv Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Justiţiei, ministerul Public, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie si Paza, etc., Instituţii care poarta întreaga răspundere a acestor solicitări.

Instituire consemnelor, la nivel central,(I.G.P.F.) se realizează in baza aprobării inspectorului general (înlocuitorului la comanda), pentru consemnele restrictive solicitate de politia de frontiera.

Pentru exploatarea unor informaţii si derularea unor acţiuni operative, consemnele de tip CAI, CAE, CTI, CTE, TSI, TSE, TLI, TLE pot fi instituite si in baza aprobării directorilor

( înlocuitori la comanda) D.C.M.I. si D.C.I.T. din I.G.P.F.

La nivel teritorial consemnele se instituie in baza aprobării şefilor DPF si IJPF, (înlocuitori la comanda), pentru zona de competenta si numai pentru consemnele operative (CAI, CAE, CTI, CTE, TSI, TSE, TLI, TLE).

Pentru instituirea consemnelor operative la nivel naţional, şefii celor doua structuri se vor adresa Dispeceratului I.G.P.F.

La nivelul S.P.F. –urilor si P.T.F. –urilor, se instituie Dispoziţii Operative.

Dispoziţiile Operative sunt acele moduri,pe care le dispun şefii S.P.F. si P.T.F., pentru exploatarea informaţiilor primite sau culese in procesul muncii. Ele sunt aprobate de şefii celor doua structuri (înlocuitori la comanda) si sunt transmise lucrătorilor de la frontiera verde sau albastra cu ocazia darii misiunii, fiind notate in agendele de lucru, sau pot fi introduse in bazele de date ale punctului pentru a fi exploatate de lucrătorii din punctele de frontiera, termenul de valabilitate fiind de maxim 90 de zile.

Introducerea noului concept, respectiv „Dispoziţia operativa”, cu care se va opera la nivelul sectoarelor si punctelor de frontiera, asigura suportul legal al masurilor dispuse de şefii P.T.F. si S.P.F. pentru exploatarea informaţiilor primite sau obţinute in procesul muncii, care se transmit poliţiştilor de frontiera din subordine.

Pentru operativitate, consemnele restrictive solicitate I.G.P.F. –ului, de Ministerule Justiţiei si Ministerul Public, se introduc in baza de consemne, cu aprobarea sefului Serviciului Dispecerat, iar in afara orelor de program, sâmbăta, duminica si sărbători legale, cu aprobarea sefului de tura din cadrul Serviciului Dispecerat al I.G.P.F. In aceleaşi condiţii se introduc si consemnele operative solicitate de structurile abilitate din M.I.R.A.,S.R.I.,S.I.E. etc., daca solicitările sunt semnate la nivel de şefi de inspectorate, direcţii, direcţii generale, diviziuni.

Implementarea datelor in baza de consemne se realizează prin compartimentele dispecerat, compartimente existente la nivelul fiecărei structuri (IGPF, IJPF).

5. PRIMIREA ŞI ÎNREGISTRAREA CONSEMNELOR

La punctele de trecere a frontierei de stat, se folosesc următoarele documente si tehnica de evidenţă a consemnelor:

a.  Registrul de primire a consemnelor – în acesta se notează consemnele  care sunt transmise telefonic de la dispecerat ( loturile de consemne ).   

b. Albume (mape) ale persoanelor inadmisibile, suspecte de terorism sau   semnalate cu alte infracţiuni, cate una pe fiecare sens.

  1. c. Calculatorul.
  2. d. Registru de consemne locale – in care se tine evidenta consemnelor introduse la nivelul PTF ordonate prin Dispoziţia operativă a sefului PTF

În momentul  de faţă tehnica de calcul este principalul mijloc de verificare a călătorilor la specificul rutier şi aeroportuar.

Principiul de lucru constă în testarea la terminal a datelor referitoare la persoanele şi verificarea acestora într-o bază de lucru care conţine persoanele primite în consemn. În urma verificării, programele afişează datele regăsite în bază care sunt identice sau asemănătoare în cele ce i-au fost furnizate pentru căutare.

Implementarea consemnelor noi în calculator revine cadrelor cu atribuţii pe linia tehnicii de calcul din cadrul fiecărei ture.

Verificarea implementării consemnelor noi poate fi făcută, de către oricare din cadre, procedând la o căutare a persoanei ca în cazul care  s-ar fi prezentat pentru a trece frontiera. Rezultatul verificării  trebuie să fie exact persoana cu datele  primite în consemn, eventual combinaţii de nume sau numele altor persoane cu date asemănătoare.

6.TERMENELE DE VALABILITATE ALE CONSEMNELOR

1 – consemne restrictive

a – consemnele IND, NPI, – vor fi implementate in baza de date, conform termenelor solicitate de către cei in drept. In aceasta situaţie se regăsesc persoanele indezirabile declarate de către instanţe, cetăţenii străini care au incalcat legile statului roman si pentru care Oficiul Roman pentru Imigrări, a dispus NPI sau măsura Refuzului Intrării in tara de către Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

b – consemnele NPE:

b1 –  când se precizează perioada  de valabilitate a consemnului, se va menţiona ca in termen de valabilitate, aceasta perioada. In aceasta categorie se regăsesc:

–         persoanele care sunt învinuite sau inculpate intr-o cauza penala si

pentru care a fost dispusa instituirea unei masuri preventive, in condiţiile Codului  de procedura  Penala.

Cele mai frecvente masuri preventive  solicitate politiei de frontiera sunt: măsura de a nu părăsi localitatea si măsura de a nu părăsi ţara. Aceste masuri se iau de către procuror in faza de urmărire penala sau de instanţa de judecata in faza de judecata. Astfel, in art 145>1 Cod de Procedura Penala coroborat cu art. 145, aşa cum a fost modificat prin Legea nr 356 din 21 iulie 2006 se menţionează ca „In cursul urmăririi penale, durata măsurii nu poate depăşii 30 de zile, in afara de cazul când ea este prelungita in condiţiile legii. Măsura  poate fi prelungita in cursul urmăririi penale, in caz de necesitate si numai motivat. Prelungirea se dispune de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, fiecare prelungire neputând sa depăşească 30 de zile. Durata maxima a măsurii in cursul urmăririi penale este de un an. In mod ecveptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea sau tara este de 2 ani. „Masura se ia atat  fata de cetatenii romani cat si de cetatenii straini.

–         persoane  care au fost condamnate si au de executat o pedeapsa

privativa de libertate.Masura se ia fata de cetatenii romani si straini.

–         cetateni romani internati  intr-un centru de reeducare sau intr-un

institut medico-educativ, in conditiile legii penale.

–         Cetateni romani returnati din tari cu care Romania a incheiat acorduri

de readmisie sau care nu au respectat masura restrangerii exercitarii dreptului la libera circulatie. Masura se dispune de care instantele de judecata.

Persoanele introduse in consemn ca urmare a dispunerii masurilor preventive de obligare de a nu parasi tara sau localitatea si care au fost depistate la controlul de frontiera pe sensul de iesire din Romania, vor face obiectul unei informari scrise a institutiei care a dispus respectiva masura preventiva, prin Dispeceratul I.G.P.F.

b2- cand nu se precizeaza perioada de valabilitate a consemnului se va mentiona ca termen de valabilitate „LA ORDIN”. In aceasta categorie se vor regasi:

–         persoanele pentru care instanta a dispus masura preventiva de a nu

parasi localitatea sau masura de a nu parasi tara, pentru care nu s-au stabilit temene.In asemenea situatii masura preventiva dureaza, daca nu a fost revocata, pana la solutionarea cauzei.

–         persoane pentru care s-a dispus inlocuirea masurii arestarii prevenitive

cu masura de a nu parasi localitatea sau tara.

–         persoane care sunt eliberate provizoriu sub control judiciar si care nu

au dreptul sa paraseasca localitatea sau tara.

–         persoane aflate in stare de libertate si impotriva carora s-au emis

mandate de executare a pedepsei inchisorii in baza unei hotarari ramase definitive si pentru care judecatorul delegat a emis Ordinul care interzice parasirea tarii, conform art. 420, Cod de Procedura penala.

–         Persoanele date in Urmarire Generala de catre Inspectoratul General

al Politiei Romane.

2 – consemnele operative

Consemnele operative – CAI,CAE,CTI,CTE,TSI,TSE,TLI,TLE – se introduc in baza de consemne, la solicitarea structurilor operative a institutiilor cu atributii pe linia ordinii publice si sigurantei nationale, in vederea exploatarii unor informatii cu privire la activitatea infractionala a unor persoane sau privind monitorizarea acestora privind intrarea sau iesirea din tara.

Solicitarea unui consemn la frontiera se face pe baza de adresa scrisa, semnata de seful institutiei (inlocuitorul la comanda) transmisa prin mijloacele oficiale de comunicatie.

Nu se introduc persoane in consemn la frontiera, telefonic, decat in situatii deosebite si cu aprobarea conducerii I.G.P.F., ulterior, solicitantul consemnului, in timpul cel mai scurt, va transmite si adresa scrisa.

Termenul de valabilitate a unui consemn operativ este de 90 de zile.In cazuri temeinic justificate durata consemnului poate fi prelungita peste 90 zile cu aprobarea sefilor unitatilor, prin adresa scrisa.

7. APLICAREA MĂSURILOR SPECIFICE.

7.1. MODUL DE VERIFICARE A PERSOANELOR DATE ÎN CONSEMN.

Verificarea cu ajutorul calculatorului

Este o metodă rapidă, sigură şi facilă, cu condiţia respectării câtorva reguli de bază:

– tastarea se va face cu atenţie pentru a nu se strecura greşeli la datele ce  se dau spre verificare pentru că în acest caz verificarea nu mai este eficientă;

– se va urmarii sa existe concordanta intre datele din campurile de pe monitor si datele reale din randurile citibile optic de pe fila pasaportului;

– eficienţa este asigurată numai prin tastarea datelor cuprinse în documentul de călătorie, toate componentele de nume , data naşterii, cetăţenia;

– în cazul numelor comune atât româneşti cât şi străine este necesară scrierea pe machetă şi a prenumelui, iar pentru a eficientiza căutarea se vor completa rubricile ,, data naşterii” şi „cetăţenia”;

– în cazul unor incidente ( ieşirea programului din machetă, stingerea terminalului, blocare, etc.) nu se tastează comenzi întâmplătoare ci se anunţă cadrul ce se ocupă pe tură de tehnica de calcul.

Intervenţiile şi comenzile date la întâmplare pot duce la alterarea, distrugerea programelor şi a bazelor de date.

7.2. ACTIVITĂŢILE POLIŢIŞTILOR DE FRONTIERĂ LA DESCOPERIREA CONSEMNELOR.

La descoperirea unui consemn, se raportează imediat la Dispeceratul I.G.P.F. – inclusiv rezultatul controlului, fie pe timpul stationarii, fie dupa plecarea persoanei data in consemn, in functie de natura acestuia. Uneori, se anunta intai Dispeceratul I.G.P.F. pentru date suplimentare, astfel incat echipa de control sa stie cum sa canalizeze felul controlului, pe ce sa se axeze, pentru a-si atinge scopul urmarit. Pentru a nu trezi suspiciuni, se legendeaza controlul si concomitent, la alte 3-4 autovehicule se efectueaza aceeasi activitate. Daca in urma controlului rezulta aspecte ce au legatura cu consemnul, se intocmeste raport si se transmite la I.G.P.F.iar persoana este preluata de catre echipa operativa pentru solutionarea cazului. Daca nu rezulta probleme de interes operativ, se anunta telefonic Dispeceratul I.G.P.F. iar rezultatul se consemneaza in registrul de rapoarte cu ,,FN” iar persoanei i se permite continuarea calatoriei.

Potrivit normelor care stabilesc atribuţiile poliţiştilor de frontieră (care îşi desfăşoară activitatea în punctele de control) la primirea misiunii, odată cu însuşirea ordinelor şi dispoziţiunilor date privind modificările survenite în situaţia operativă în ultimele 48 de ore, reţine consemnele speciale aflate în atenţie, manipulând şi păstrând cu grijă materiale din dotare.

8. SOLUTIONAREA CONSEMNELOR DESCOPERITE CU OCAZIA CONTROLULUI DE FRONTIERA

In cazul depistarii unei persoane ce se afla in consemn la frontiera, lucaratorul politiei de frontiera va actiona in functie de tipul consemnului, astfel :

  1. a. IND – persoana inadmisibila (indezirabil) – masura se aplica numai

cetatenilor straini

–         se  ia legatura cu Dispeceratul I.G.P.F. pentru a se solicita detalii;

–         se comunica, motivat, persoanei , ca nu este agreata de statul roman,

intrucat a incalcat prevederile legislatiei nationale prin faptele si activitatile desfasurate.

–         se completeaza formularul standard privind refuzul intrarii si i se

aplica stampila de intrare care va fi anulata conform procedurilor stabilite in Manualul politistului de frontiera – aprobat prin OMI nr. S/505 din 07.08.2004, modificat prin OMI nr. 1113 din 29.12.2005;

–         daca persoana doreste date suplimentare cu privire la modul

nepermiterii intrarii in tara, va fi indrumat la reprezentata diplomatica din tara de origine;

–         in toata aceasta perioada persoana va fi supravegheata, discret, pentru

a se evita disparitia ei;

b. N.P.I. – nu se permite intrarea – masura se aplica numai cetatenilor straini

–         se ia le gatura cu Dispeceratul I.G.P.F. pentru a se solicita detalii;

–         i se comunica, motivat, persoanei , ca nu i se permite intrarea in tara

intrucat a incalcat legislatia romana;

–         se completeaza formularul standard privind refuzul intrarii si i se

aplica stampila de intrare care va fi anulata conform procedurilor stabilite in Manualul politistului de frontiera – aprobat prin OMI nr. S/505 din 07.08.2004, modificat prin OMI nr. 1113 din 29.12.2005;

–         daca persoana doreste date suplimentare cu privire la modul

nepermiterii intrarii in tara, va fi indrumat la reprezentata diplomatica din tara de origine;

–         in toata aceasta perioada persoana va fi supravegheata, discret, pentru

a se evita disparitia ei;

c.N.P.E. – nu se permite iesirea – masura se aplica cetatenilor straini si romani

–         se  ia legatura cu Dispeceratul I.G.P.F. pentru detalii;

–         in functie de situatie:

1 – persoanei i se va comunica depsre masura

dispusa si institutia care a hotarat aceasta masura, fiind indrumata catrea aceasta pentru rezolvarea situatiei;

2 –  persoana va fi retinuta, pana la sosirea echipei

operative, care o va prelua in vederea incarcerarii, pentru cei care au mandate de arestare sau de executare a pedepsei;

d. C.A.I.  – control amanuntit intrare

C.A.E. – control amanuntit iesire

Masurile se aplica cetatenilor straini si romani

–         se  ia legatura cu Dispeceratul I.G.P.F. pentru detalii;

–         se „legendeaza” consemnul prin efectuarea unui control atent la mai

multe persoane sau autoturisme, printre care si cei avuti in atentie.

–         se executa controlul amanuntit asupra persoanelor in cauza, impreuna

cu organul vamal – conform competentelor legale – urmarindu-se depistarea bunurilor urmarite;

–         se informeaza beneficiarul consemnului privind concluziile rezultate

in urma aplicarii acestuia;

–         pe timpul efectuarii controlului si al informarii privind rezultatul

acestuie, persoana este supravegheata direct, pentru a nu dispare;

–         in functie de rezultatul verificarii, persoanei i se perminte continuarea

calatoriei sau i se intrerupe calatoria, luandu-se masurile legale.

e. C.T.I.  – control telefon intrare

C.T.E. – control telefon iesire

Masurile se aplica cetatenilor straini si romani

–         se  ia legatura cu Dispeceratul I.G.P.F. pentru detalii;

–         Dispeceratul I.G.P.F. contacteaza beneficiarul consemnului pentru

informare si solicitarea de date suplimentare privind aplicarea acestuia;

–         se „legendeaza” consemnul prin efectuarea unui control atent la mai

multe persoane sau autoturisme, printre care si cei avuti in atentie.

–         se executa controlul amanuntit asupra persoanelor in cauza, impreuna

cu organul vamal – conform competentelor legale – urmarindu-se depistarea bunurilor avute in atentie. Cu aceasta ocazie se fotocopiaza documentele de calatorie, inscrisurile solicitate de beneficiar, care vor fi trimise solicitantului  consemnului prin Dispeceratul I.G.P.F. In unele situatii, efectuarea controlului, se va realiza in spatii special destinate si cu participarea echipei operative trimisa special de beneficiar;

–         pe toata perioada controlului, persoana va fi supravegheata discret

pentru a evita disparitia ei;

–         in functie de rezultatul verificarii, persoanei i se perminte continuarea

calatoriei sau i se intrerupe calatoria, luandu-se masurile legale.

In  general, aceste tipuri de consemne , se instituie de regula asupra persoanelor suspecte de terorism, simpatizanti sau finantatori ai acestor organizatii.

f. T.S.I.  – telefon stationare intrare

T.S.E. – telefon stationare iesire

Masurile se aplica cetatenilor straini si romani

–         se „legendeaza” consemnul si se anunta seful de tura;

–         se  ia legatura cu Dispeceratul I.G.P.F. pentru detalii;

–         in functie de situatie, se ia legatura cu beneficiarul pentru a primi

informatii suplimentare privind modul de aplicare a consemnului;

–         se aplica masurile solicitate de beneficiar si functie de rezultatele

obtinute, persoanei i se permite continuarea calatoriei sau este retinuta, conform legii, pentru a fi predata echipei operative trimisa de beneficiar;

–         pe toata perioada controlului, persoana va fi supravegheata discret

pentru a evita disparitia ei.

g. T.L.I.  – telefon  liber intrare

T.L.E. – telefon liber iesire

Masurile se aplica cetatenilor straini si romani

–         persoana vizata nu se opreste la filtru pentru verificari, aceasta

continuandu-si calatoria, fara a sezisa ca este in atenite.

–         dupa permiterea intrarii sau iesirii in/din tara, se anunta Dispeceratul

I.G.P.F. despre prezenta persoanei in punctul de frontiera, comunicandu-se si alte date solicitate de beneficiar, respectiv mijlocul de transport, insotitori etc.

–         in timpul cel mai scurt, Serviciul Dispecerat va informa beneficiarul

consemnului depsre trecerea prin frontiera a persoanei avute in atentie, cu toate datele solicitate.

9. PROCEDURI PRIVIND REFUZUL INTRĂRII LA FRONTIERĂ

1.         În situaţia refuzului intrării,  poliţistul de frontiera competent trebuie:

(a)       să completeze formularul standard pentru refuzul intrării, menţionat in Anexa.         Cetăţenii statelor terţe vor trebui să semneze formularul şi vor primi o copie după formularul semnat. În situaţia în care cetăţeanul statului terţ refuză să semneze, poliţistul de frontieră va trebui să indice refuzul în formular la secţiunea „comentarii”;

(b)       să aplice ştampila de intrare în paşaport, anulată printr-o cruce cu cerneală neagră care să nu poată fi ştearsă, şi să scrie lângă aceasta, în partea dreaptă, de asemenea cu vopsea care să nu poată fi ştearsă, litera/literele corespunzătoare motivului/motivelor pentru refuzul intrării, lista acestora fiind prezentată în formularul pentru refuzul intrării menţionat mai sus;

(c)        să anuleze viza prin aplicarea ştampilei „ANULAT”. Într-un asemenea caz, elementele optice ale colantului de viză, respectiv „efectul de imagine latentă” şi termenul „viza”  vor fi marcate cu o cruce astfel încât să împiedice folosirea ulterioară în scopuri ilegale. Poliţistul de frontieră va informa autorităţile sale centrale despre această decizie;

(d)       să înregistreze orice refuz al intrării într-un registru sau într-o listă unde să fie înscrise identitatea şi naţionalitatea cetăţeanului statului terţ respectiv, referinţe la documentul ce autorizează cetăţeanul statului terţ să treacă frontiera, motivul şi data refuzului intrării;

2.         Viza va fi anulată:

– dacă deţinătorul vizei este subiectul unei alerte în SIS pentru a-i fi refuzată intrarea, în afara situaţiei în care acesta/aceasta deţine o viză sau o viză de re-intrare eliberată de unul dintre statele membre şi doreşte să intre pe teritoriu în scop de tranzit, pentru a ajunge pe teritoriul statului membru care a eliberat documentul;

3.         Dacă cetăţeanul unui stat terţ căruia i-a fost refuzată intrarea a fost adus în frontieră de către un transportator, autoritatea responsabilă:

(a)        va solicita transportatorului să preia responsabilitatea cetăţeanului statului terţ şi să-l/o transporte fără nici o întârziere către statul terţ de unde acesta/aceasta a fost adus/ă , către statul terţ care a eliberat documentul ce îl/o autorizează să treacă frontiera, sau către orice alt stat terţ unde i se garantează intrarea sau să găsească mijloace de transport în continuare, în conformitate cu prevederile Articolului 26 al Convenţiei Schengen şi Directiva Consiliului /CE din 28 iunie 2001 de amendare a prevederilor articolului 26 al Convenţiei de implementare a Convenţiei de Implementare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985;

(b)        în perioada până la plecare, să ia măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia naţională şi ţinând cont de circumstanţele locale, să împiedice cetăţeanului statului terţ căruia i-a fost refuzată intrarea de a intra ilegal pe teritoriu;

4. Dacă există motive atât pentru a-i refuza intrarea cetăţeanului statului terţ dar şi pentru a-l/o aresta, poliţistul de frontieră va contacta autorităţile responsabile pentru a decide cu privire la măsura ce va fi luată, în conformitate cu prevederile legii naţionale.

10.FORMULAR PENTRU REFUZUL INTRĂRII LA FRONTIERĂ

Numele Statului

LOGO-UL  STATULUI (Numele Oficiului)

_________________________________________________________________________[1]

REFUZUL INTRĂRII LA FRONTIERĂ

În ____________ ora _______ în Punctul de Trecere a Frontierei _____________________________

Noi, subsemnatul, __________________________________________________ având înaintea noastră:

Nume  __________________________________ Prenume _________________________________

Data naşterii ___________________________ Locul naşterii _______________________ Sex ______

Naţionalitate___________________ Rezident în ___________________________________________

Tipul documentului de identitate  ________________________ număr___________________________

Eliberat în  _______________________________ de _________________________________________

Numărul vizei_________tip ______ eliberată de _________________________________________

Valabilă de la____ la ____

Pentru o perioadă de ____ zile pentru următoarele motive: ____________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Venind din__________ cu ________ (va fi indicat mijlocul de transport utilizat, ex numărul zborului), el/ea este informat prin prezenta că îi este refuzată intrarea în ţară în baza (va fi făcută o referinţă la legislaţia naţională în vigoare), pentru următoarele motive: ____________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

(A)  nu posedă document(e) de călătorie valabil(e)

(B)  posedă un document de călătorie fals/contrafăcut/falsificat

(C)  nu posedă o viză valabilă sau un permis de şedere

(D)  posedă o viză sau un permis de şedere fals/contrafăcut/falsificat

(E)   nu posedă documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere.

Nu au fost prezentate următoarele documente: ….

(F)   a rămas deja trei luni pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene în timpul unei perioade de 6 luni

(G)   nu are mijloace suficiente de subzistenţă privind perioada şi forma de şedere, sau mijloace pentru întoarcere în ţara de origine sau de tranzit

(H)  este o persoană care a fost dată în consemn în scopul refuzului intrării

în SIS

în sistemul naţional

(I)   este considerat o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene (fiecare stat trebuie să facă referiri la prevederile din legislaţia natională referitoare la astfel de stuaţii de nepermitere a intrării).
Comentarii

Persoana respectivă poate face apel împotriva deciziei de a refuza intrarea aşa cum este prevăzută în legislaţia naţională.  Persoana respectivă primeşte o copie după acest document (fiecare stat trebuie să facă referiri la legislaţia naţională şi la procedura privind dreptul de apel).

Persoana în cauză
Poliţistul de frontieră responsabil de control


[1] Nu este necesar nici un logo pentru Norvegia şi Islanda.

Un comentariu la “CONSEMNUL DE FRONTIERĂ. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE PENTRU IDENTIFICAREA PERSOANELOR PE NUMELE CARORA S-AU INSTITUIT ALERTE

  1. Sunt curios ce actiuni trebuie intreprinse pentru a ridica un eventual consemn aplicat de catre DGV asupra operatiunilor de import ale unei firme. Este vorba de includerea in ‘blacklist’, lucru care atrage efectuarea de controale fizice asupra fiecarui import, ceea ce inseamna timp pierdut. Mult timp pierdut.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.