POLITIA ROMANA, PILON IN INTĂRIREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE ROMÂNE DE PROTEJARE A DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Conform „Strategiei Naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale 2003-2007” şi a Planului de acţiune pentru implementarea strategiei naţionale în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală 2005-2007 structurile Inspectoratului General al Poliţiei Române, au acţionat în vederea depistării şi destructurării grupurilor care au ca preocupare importul, producţia, comerţul cu bunuri piratate ori contrafăcute, acţionând  cu precădere în studiouri şi laboratoare clandestine, locuri de depozitare şi de valorificare a acestora, deoarece încălcare drepturilor de proprietate intelectuală aduce atingere intereselor legale în toate sectoarele de activitate şi în special în domeniul informatic, audiovizualului, produselor de larg consum, fiind afectaţi:

–                           titularii de drepturi care pe lângă pierderile din cifra de afaceri, segment de piaţă şi investiţii, suferă o importantă depreciere a imaginii lor de marcă şi investiţiilor în cercetare şi dezvoltare;

–                           consumatorii, care îşi pun sănătatea şi securitatea lor în pericol cumparând produse de proastă calitate. Este îndeosebi cazul contrafacerilor de medicamente, jucării şi piese de schimb pentru vehicule şi produse alimentare.

–                           bugetul de stat sub forma pierderilor fiscale datorate vânzărilor nerealizate.

În urma activităţilor desfăşurate şi a analizelor   efectuate, a rezultat că în domeniul drepturilor de proprietate industrială, din totalul mărfurilor contrafăcute identificate, acestea  provin în special din China,   Turcia, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite.

Mărfurile contrafăcute introduse  şi puse în vânzare cu precădere  pe piaţa românească,  sunt produse textile, produse de marochinărie şi încălţăminte, cosmetice şi produse de igienă, accesorii de telefoane, produse electronice şi electrocasnice, birotică.

Aceste mărfuri contrafăcute au avut ca porţi de intrare în   :

–                 ruta maritimă – porturile Constanţa şi Constanţa Sud Agigea;

–                 ruta terestră – Giurgiu, Călăraşi, Negru Vodă, Ostrov, Albiţa.

În urma acţiunilor şi cercetărilor efectuate, au rezultat următoarele moduri de operare:

–                           elemente de disimulare a mărcii protejate aplicate peste însemnele mărcilor protejate;

–                           importul şi valorificarea de carcase şi accesorii de telefoane contrafăcute;

–                           importul de produse contrafăcute (îmbrăcăminte, electrocasnice etc.) fără marcă, cărora li se ataşează etichete şi auto-colante cu mărci consacrate introduse ilegal în România;

–                           valorificarea de produse industriale şi de construcţii contrafăcute(aparaturi şi scule industriale,  pexal, adezivi şa.)  ;

–                           valorificarea de medicamente contrafăcute ( viagra,  cialis);

–                           importul ,producţia şi valorificarea de ţigări contrafăcute;

–                           producţia şi valorificarea de produse alimentare, alcoolice şi îmbrăcăminte contrafăcute;

–                           importul de produse igienice contrafăcute (tampoane Allways);

–                           import    de parfumuri diferite mărci contrafăcute;

–                           import de cartuşe consumabile  HP, CANON, EPSON contrafăcute pentru imprimante şi comercializare .

–                           cu ocazia importului de mărfuri contrafăcute se folosesc documente falsificate de import ;ascunderea de produse contrafăcute în mijloacele de transport printre bunuri importate legal; diferenţe cantitative şi firme fantomă;

–                           bijuterii din metale preţioase contrafăcute( ex: BULGARI)

–                           importul şi valorificarea de piese de schimb contrafăcute (auto, electronice)

–                           ambalarea de produse contrafăcute introduse pe teritoriul ţării  vrac, în recipiente  şi cutii inscripţionate cu date care induc in eroare cumpărătorii.

Cu privire la drepturile de autor şi conexe, s-a constatat că pirateria în diferite medii a cunoscut următoarele tendinţe:

–                           muzica, filmul şi jocurile de calculator se inscripţionează   pe CD şi DVD -uri  piratate   prin ardere, în apartamente private, catalogul este publicat pe Internet iar distribuţia se face prin servicii poştale la comandă individuală sau distribuite fizic printr-o reţea de adolescenţi în pieţe şi zone comerciale;

–                           videograme, fonograme şi jocuri de calculator contrafăcute sunt introduse ilegal în România din Ucraina şi Moldova şi valorificate în oraşele mari;

–                           importul de fonograme şi videograme originale fără acordul titularilor de drepturi;

–                           instalarea pe sisteme de calcul de programe de operare fără licenţe, folosind o copie pirat a programelor şi valorificarea acestora;

–                           Café-urile Internet continuă să permită clienţilor utilizarea de jocuri de calculator fără licenţă;

–                           utilizarea de către unii agenţi economici de sisteme de operare fără licenţă;

–                           stocarea pe hard-disk-uri şi medii optice   (CD, DVD) de cărţi şi cursuri universitare care, la solicitarea clienţilor sunt listate şi comercializate.

–                           Downloading în reţele de cartier (punerea la dispoziţia celorlalţi utilizatori ai reţelei opere, programe, jocuri, fără consimţământul titularilor de drepturi de autor).

Trebuie abordată o strategie comună de acţiune pentru instituţiile guvernamentale implicate în combaterea contrafacerii şi pirateriei, dar şi încurajată cooperarea între sectorul public/privat, în sensul educării consumatorilor în legătură cu riscurile pe care le presupune achiziţionarea de astfel de bunuri, vizând sănătatea, siguranţa, pierderile economice, precum şi implicaţiile sociale.

Organismele de stat şi private trebuie să instituie un dialog permanent şi să emită mesaje clare şi puternice de angajare în activitatea de combatere a acestui gen de infracţionalitate şi de sensibilizare şi educare a consumatorilor prin dezvoltarea unor programe şi campanii de conştientizare (ştiri, conferinţe de presă, mesaje vizuale),  dar şi introducerea de informaţii specifice în sistemul educaţional.

Astfel proiectul de înfrăţire instituţională ,, Întărirea capacităţii instituţionale române de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială” va consolida structurile implicate în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală la standardele europene şi va duce la îmbunătăţirea cooperării inter-instituţionale, a metodologiilor şi metodelor de lucru  aplicate, a creşterii  nivelului de pregătire a poliţiştilor dar şi creşterea gradului de conştientizare a consumatorului .

Măsurile aplicate în conformitate cu „Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale” au avut consecinţe evidente în domeniul combaterii infracţionalităţii specifice

Incriminarea drept contravenţie a comerţului stradal şi ambulant cu produse imprimate pe discuri optice prin apariţia în 2006 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului cu numărul 25 a pus la dispoziţia Poliţiei o procedură administrativă rapidă de combatere a acestui comerţ ilicit , evitându-se astfel procedura penală greoaie şi lipsită de finalitate judiciară în aceste cazuri, rezultatul acestei măsuri fiind curăţirea zonei centrale a marilor oraşe de infractori care aveau la activ fiecare zeci de dosare penale soluţionate cu aplicarea articolului 181 Cod Penal.

CAUZE

In urma analizei rezultă că s-a acţionat ocazional, fără adoptarea unei atitudini investigative din perspectiva antreprizei criminale (identificarea zonelor prin care se face importul de produse contrafăcute şi piratate şi a persoanelor care-l realizează; locurile de producţie; depozitare; ambalare; filierele de comercializare; stabilirea tuturor persoanelor participante la activitatea infracţională; găsirea şi indisponibilizarea fondurilor şi a bunurilor dobândite ca urmare a comiterii acestui gen de infracţiuni, în vederea împiedicării reluării ciclului infracţional.

Se observă o scădere a identificării laboratoarelor clandestine de piratare a videogramelor, fonogramelor, programelor de calculator dar şi neimplicarea în supravegherea informativă şi constatarea unor fenomene actuale de contrafacere care prejudiciază sănătatea şi integritatea persoanelor (medicamente, produse alimentare, piese de schimb, jucării etc., ); ambalarea de produse contrafăcute introduse în ţară vrac în recipiente şi cutii inscripţionate cu date care induc în eroare cumpărătorii; producţia de îmbrăcăminte încălţăminte, marochinărie, produse alimentare şi nealimentare contrafăcute, dar şi downloading în reţele de cartier

Putem aprecia că o bună parte a scăderilor pe linia costatării infracţiunilor la Legea 8 se situează în zona formaţiunilor de ordine publică referindu-se la mica criminalitate în general lipsită de finalitate judiciară şi pentru care sancţiunile contravenţionale sunt mai adecvate.

  • -Întârzierile cu care se fac constatările ştiinţifice ori expertizele în domeniu, de către organele de specialitate, lipsa fondurilor băneşti destinate achitării contravalorii acestora;
  • -Inexistenţa în plan teritorial a reprezentanţilor structurilor tehnice cu atribuţii în expertizarea produselor contrafăcute ori a celor piratate (ORDA), ceea ce impietează asupra operativităţii intervenţiei organelor de aplicare a legii;
  • -Greutatea şi uneori imposibilitatea de a obţine autorizaţia de percheziţie domiciliară, când din verificări rezultă că studiourile , locurile de producţie şi depozitele ilegale de produse contrafăcute şi piratate sunt la domiciliul unor persoane fizice ( autorizarea percheziţiei este condiţionată de începerea  urmăririi penale, neînţelegerea fenomenului şi a posibilităţilor de cercetare de către cei în drept şi care aprobă sau supraveghează astfel de acţiuni).
  • -Inexistenţa unei prevederi legale referitoare la situaţia bunurilor contrafăcute pe parcursul întocmirii actelor premergătoare şi a procesului penal(astfel, DVD-urile şi CD-urile sunt predate pentru expertizare şi depozitare la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor ), întrucât poliţia nu deţine spaţii de depozitare, mijloace de transport şi personal de manipulare, iar pentru domeniul proprietăţii industriale nu există o prevedere legală similară.
  • -Inconsecvenţa poliţiştilor   în culegerea şi exploatarea unor informaţii de calitate, dar şi ineficienţa dirijării informaţiilor pe problematica majoră a acestui domeniu de referinţă.

MĂSURI

– realizarea împreună cu unităţile de analiză şi informaţii teritoriale a unor analize reale care să releve situaţia operativă cu evidenţierea zonelor de risc identificate; acţiuni de strategie elaborate pentru abordarea fenomenului; concluzii cu privire la evoluţia fenomenului; interpretarea datelor din evidenţa dumneavoastră statistică; corelaţia dintre efectivele folosite în combaterea acestui fenomen, dotări şi folosirea acestor dotări în activităţile desfăşurate; activităţi de coordonare a colectivelor drepturilor de proprietate intelectuală şi concluziile analizării activităţii acestora;

– cooptarea în activităţile specifice şi a specialiştilor de la nivelul unităţilor teritoriale de analiză a informaţiilor în vederea întocmirii hărţilor şi analizelor operative.

– organizarea şi desfăşurarea unor verificări în baza datelor şi informaţiilor obţinute şi în funcţie de dinamica fenomenului infracţional,  atât în judeţele cu o rată ridicată a “pirateriei” cât şi în cele cu rezultate nesatisfăcătoare ;

– verificarea importurilor şi cumpărătorilor de materie primă pentru producţia de astfel de bunuri;

– identificarea şi cercetarea filierelor de aprovizionare şi desfacere a produselor piratate;

– descoperirea locurilor de depozitare a produselor piratate ;

– intensificare a activităţilor informativ-operative de cercetare pentru identificarea cauzelor complexe cu importatori, producători, distribuitori şi vânzători de produse piratate;

– colaborarea cu ORDA şi OSIM, Camera Naţională a Consilierilor, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională a Vămilor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, cât şi cu organismele de gestiune colectivă şi asociaţiile antipiraterie, în vederea identificării şi documentării unor situaţii de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală ;

– creşterea gradului de pregătire a poliţiştilor desemnaţi pe această linie de muncă, prin participarea la simpozioane, conferinţe, întâlniri, organizate de structurile sus-menţionate şi prin activităţi proprii de documentare şi parcurgerea modulelor de pregătire în domeniul dreptului proprietăţii intelectuale, organizate de instituţii de specialitate naţionale şi internaţionale (Universitatea Bucureşti, Institutul Naţional de Magistratură, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, etc.) ;

– eliminarea pe cât posibil, a fluctuaţiei poliţiştilor cu atribuţiuni în domeniul proprietăţii intelectuale, situaţie care generează sincope în activitatea propriu-zisă, fiind cunoscut aspectul de specificitate al acestui domeniu.

PROGRAMUL PHARE /2005/017-553.03.05

Întărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor din România în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială

Programul pentru consolidarea structurilor implicate în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială la standarde europene, este în valoare de 2,5 milioane EURO, finanţat de Uniunea Europeană, iar partenerii proiectului fiind România şi Danemarca şi  are ca scop:

–     îmbunătăţirea cooperării instituţiilor implicate în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială şi intensificarea comunicării între instituţii;

–     îmbunătăţirea metodologiilor şi metodelor de lucru ale instituţiilor implicate în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială;

–     creşterea nivelului de pregătire şi cunoştinţe a ofiţerilor implicaţi în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială;

–     creşterea gradului de conştientizare a consumatorului în ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială.

Proiectul se derulează conform următoarelor obiective şi subcomponente:

OBIECTIVUL 1Întărirea capacităţii instituţionale a României de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială( dezvoltarea metodologiilor, metodelor de lucru şi coordonării interinstituţionale):

-subcomponenta  1 – Îmbunătăţirea cooperării instituţionale care are ca obiectiv  lărgirea orizontului despre cooperare interinstituţională

a) între instituţii publice

b) cu sectorul privat

c) gestionarea activităţilor

d) flux de documente

–  subcomponenta 2 – Revizuirea legislaţiei

subcomponenta 3 – Îmbunătăţirea fluxurilor de lucru între instituţii –obiectiv identificarea punctelor slabe şi punctelor forte ale instituţiilor de aplicare a legii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală şi elaborarea de metodologii de lucru:

Puncte forte:

  • Existenţa grupului de lucru interinstituţional-33- cu aderarea a încă 4instituţii şi asociaţii
  • Coordonarea grupului de lucru de către parchet
  • Procedura ex officio
  • Specializarea personalului din toate instituţiile implicate in domeniul proprietăţii intelectuale
  • Colaborarea cu ofiţeri de la formaţiunea  Ordine Publică şi de la formaţiunea Transporturi
  • Legislaţie DPI armonizată
  • Sancţiuni cu închisoarea
  • Strategie şi Planul Naţional
  • Dotări cu tehnică informaţională
  • Creşterea numărului sesizărilor la unităţile de poliţie din teritoriu
  • Creşterea confiscărilor

Puncte slabe:

  • Lipsa unei baze de date comune
  • Birocraţia între instituţii
  • Personal specializat DPI insuficient(fluctuaţia de cadre)
  • Lipsa de coordonare în relaţiile cu formatorii
  • Suprapunerea competenţelor Vamă – Poliţia de frontieră
  • Reprezentarea legală a titularilor DPI în România
  • Reglementarea muzicii ambientale drept contravenţie
  • Durata excesivă a procedurilor
  • Lipsa experţilor
  • Aspecte legislative legate de distrugerea probelor
  • Probleme cu numirea comisiilor
  • Inexistenţa unei reglementări pentru cantităţile mici
  • Lipsa spaţiilor de depozitare
  • Lipsa unor activităţi comune de conştientizare

– subcomponenta 4 – Metodologia pentru estimarea ratelor pirateriei. Obiectivul general al activităţii este realizaera unui studiu iniţial pentru elaborarea procedurilor şi a unei metodologii cadru pentru estimarea ratei conrtafacerii şi pirateriei, precum şi identificarea principalilor indicatori în România.

Se intenţionează ca rezultatele să servească de bază pentru luarea unor decizii avizate şi să ajute la realizarea programelor de conştientizare. Pentru garantarea succesului, este important ca această  metodă să fie aplicată pe larg în România, de exemplu în sectorul privat, mediul de afaceri şi societatea civilă.

Experţii danezi şi români în urma discuţiilor şi analizelor efectuate au stabilit până în prezent:

  • rolurile şi măsurile adoptate de organismele naţionale şi de titularii de drepturi  cu privire la infracţiunile care încalcă drepturile de proprietate intelectuală;
  • cum se corelează informaţiile existente cu statisticile;
  • utilizarea informaţiilor şi a statisticilor pentru identificarea ameninţărilor şi a punctelor slabe;
  • informaţiile titularilor de drepturi;
  • modul de stocare a datelor;
  • modalitatea de utilizare a datelor şi a statisticilor pentru informarea generală a publicului;
  • conştientizarea publicului în domeniu.

OBIECTIVUL    2 –   Dezvoltarea şi formarea resurselor umane

–  subcomponenta  5 –  Evaluarea nevoilor de formare Obiectivul   acestei sub-componente este elaborarea şi perfectionarea programelor de formare profesionala in domeniul DPI pentru toate instituţiile beneficiare din Proiect.

subcomponenta 6 – Îmbunătăţirea capacităţii de formare/formarea formatorilor

Obiectivul   acestei componente este îmbunătăţirea capacităţii instituţiilor partenere de a asigura instruire de înaltă calitate  a personalului cheie din instituţiile beneficiare (formare de formatori)

El va include de asemenea instruire în pregătirea şi organizarea sesiunilor de instruire şi elaborarea programelor de instruire

–   subcomponenta   7 – Cursuri de formare – are ca obiectiv îmbunătăţirea cunoştinţelor în rândul personalului în toate instituţiile beneficiare referitor la modul de a îmbunătăţi protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi îmbunătăţirea competentelor resurselor umane in toate cele şapte instituţii partenere din sfera DPI.

Instruirea va putea include următoarele teme:

–                             metode tehnice pentru a detecta produsele contrafăcute

–                             metode de strângere a probelor

–                             investigaţie operaţională – cele mai bune practici europene

–                             legături dintre crima organizată şi încălcările legislaţiei DPI

–                             parteneriatul public-privat in combaterea încălcărilor la regimul DPI

–                             cooperarea dintre poliţie şi vamă – cea mai bună practică daneză

–                             legislaţia IPR în Marea Britanie şi Danemarca

–                             metode de raportare

–                             scala infracţionalităţii în domeniul proprietăţii intelectuale pe internet

Cursurile prevăzute la obiectivul 2 sunt organizate pe module comune s-au individuale pentru OSIM, ORDA,Poliţie,Poliţie de frontieră,procurori,judecători,lucrători vamali.

OBIECTIVUL 3Bază de date IT comună şi campanie de conştientizare:

–           subcomponenta 8 – Bază de date IT comună;

Grupul de lucru,   a întocmit un studiu care în prezent este dezvoltat de experţii danezi împreuna experţii instituţiilor implicate pentru crearea unei baze de date necesare tuturor instituţiilor implicate în domeniul DPI, care să dea   posibilitatea tuturor părţilor implicate să comunice rapid şi eficient în sensul optimizării rezultatelor combaterii contrafacerii şi pirateriei.

Fluxul de informaţii va viza următoarele instituţii :

–                             Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Serviciul pentru coordonarea activităţii procurorilor în domeniul DPI (SCPDPI);

–                             Ministerul Public – Parchetele de pe lângă tribunale şi curţile de apel;

–                             – Ministerul Administraţiei şi Internelor –  IGPR – Direcţia de Investigaţie a         Fraudelor cu strcturile subordonate  şi IGPF;

–                             Agenţia Naţională de Administrare Fiscală- ANV  ;

–                             OSIM  şi ORDA.

În cadrul acestei subcomponente, bilunare se participă la  şedinţe de lucru în care se analizează:

–          stadiul realizărilor pentru definitivarea arhitecturii bazei de date IT;

–          probleme şi obstacole apărute;

–          discuţii despre ceea ce urmează să fie realizat până la întâlnirea următoare;

La aceste şedinţe participă şi ofiţeri din cadrul UCAI şi Centrul de Calcul întrucât se discută şi soluţiile tehnice IT propuse de experţii danezi, dar şi discuţii despre necesar de hardware estimat în vederea finalizării specificaţiilor tehnice pe zona hardware pentru soluţia IT.

În urma discuţiilor privind baza de date interinstituţională, s-a stabilit că Poliţia Română trebuie dotată cu aparatură IT în vederea realizării bazei de date proprii drepturilor de proprietate intelectuală care va alimenta baza de date interinstituţională.

-subcomponenta 9 – Campanie de conştientizare. Obiectivul general al subcomponentei   este conştientizarea de către grupurile relevante de consumatori a importanţei protejării drepturilor de proprietate intelectuală.

În acest scop, s-a proceda mai întâi la analizarea strategiilor şi activităţilor de conştientizare existente ale instituţiilor beneficiare şi ale celorlalte părţi interesate, apoi la identificarea principalelor grupuri ţintă, după care se va elabora o strategie de conştientizare care să prevadă mesajele cheie, grupurile ţintă şi mijloacele de informare în masă.

Obiectivul general al subcomponentei 9 este conştientizarea de către grupurile relevante de consumatori a importanţei protejării drepturilor de proprietate intelectuală.

Studiul va cuprinde o analiză a:

  • activităţilor de conştientizare trecute şi prezente ale respectivelor instituţii beneficiare şi parteneri;
  • grupurilor ţintă ale activităţilor de conştientizare;
  • categoriilor de produse care sunt cele mai afectate de piraterie şi contrafacere;
  • obstacolelor în calea activităţilor de contientizare din domeniul DPI;

condiţiilor generale necesare pentru realizarea proiectului.

În urma întâlnirilor cu instituţiile beneficiare şi cu părţile interesate au fost identificaţi următorii factori cheie ai activităţilor de conştientizare existente:

  • grupuri ţintă
  • produse
  • obstacole

Aceşti factori vor fi luaţi în considerare la elaborarea strategiei generale. Mai jos se oferă o descriere detaliată a acestora.

Urmează ca după derularea activităţilor prevăzute în subprograme să ni se prezinte rapoarte finale de către experţii danezi precum şi sistemul on-line de prelucrare date.

PROIECT PHARE 2006/018-147.03.06

Continuarea întăririi capacităţii României de a proteja drepturile de proprietate intelectuală şi industrială

Scop întărirea capacităţii instituţiilor implicate în protejarea drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială şi îmbunătăţirea cooperării orizontale realizate prin :

Componenta 1 – Consolidare instituţională

–     evaluarea necesităţilor Serviciului de coordonare a activităţii Ministerului Public în domeniul Drepturilor de Proprietate Intelectuală, în vederea asigurării eficienţei activităţii acestuia, in special cu referire la funcţia acestuia de coordonare a instituţiilor implicate în protecţia DPII.

–     realizarea unei evaluări a cadrului instituţional şi legislativ existent, in special analizarea activităţii de coordonare a instituţiilor şi structurilor implicate în combaterea infracţiunilor legate de DPII.

–     elaborarea unui plan de acţiune referitor la managementul informaţiilor.

–     dezvoltarea unei strategii de comunicare cu participarea instituţiilor publice şi private implicate în  protejarea DPII.

–     evaluarea modului de funcţionare in practica a instrumentului creat pentru măsurarea nivelului pirateriei şi contrafacerii în cadrul proiectului de twinning Phare 2005.

–     continuarea procesului de armonizare legislativă, asigurând continuarea eforturilor de aliniere la Acquis;

–     actualizarea procedurilor de lucru şi a metodologiilor la ultimele schimbări legislative;

–     elaborarea unui Manual Comun de Investigaţie, care să cuprindă printre altele: definiţii şi regulamente, metode de cooperare inter – instituţională, sarcini şi activităţi care să fie realizate de echipe operative mixte  (poliţişti şi procurori) în vederea prevenirii şi combaterii inacţiunilor legate de DPII, ghiduri pentru investigarea diferitelor tipuri de produse falsificate.

–     continuarea campaniei de sensibilizare publică, cu un plan actualizat privind desfăşurarea de noi campanii.

Componenta 2 – Dezvoltarea unei baze de date IT

–                             achiziţionarea şi instalarea de echipament adiţional în vederea asigurării extinderii  bazei de date create prin Phare 2005 aşa încât să poată fi accesată de către centrele regionale, precum şi de către unităţile mobile din cadrul IGPR;

–                             conectarea reţelei interne la reţele internaţionale, precum INTERPOL, EUROPOL, 4IIPR, şi altele.;

–                             extinderea funcţiilor bazei de date prin:

–                             adăugarea de noi funcţii, în cazul în care nevoile identificate prin studiul de fezabilitate realizat prin proiectul Phare 2005 nu vor fi acoperite de bugetul acelui proiect sau dacă noi nevoi vor apărea după ce baza de date va fi definită.

–                             extinderea accesului bazei de date la nivel teritorial.

Acest sistem este necesar pentru realizarea de seminarii naţionale de pregătire profesională, unde pot fi invitaţi ca participanţi reprezentanţi ai Ministerului Public, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Autoritatea Naţională a Vămilor şi lectori români şi străini şi pentru seminarii internaţionale, întrucât odată intraţi în Uniunea Europeană, conferinţele cu invitaţi străini au devenit obişnuinţe, iar posibilitatea înţelegerii mesajului transmis va fi necesară.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.