CONCLUZII CE SE DESPRIND DIN ANALIZA HOTǍRÂRILOR JUDECǍTOREŞTI DE ANULARE A UNOR PROCESE-VERBALE DE CONSTATARE A CONTRAVENŢIILOR

Pentru a avea forta probanta, procesul-verbal trebuie completat cu respectarea conditiilor de fond si de forma fara de care acesta este nul din oficiu sau poate fi anulat.

Art. 17 din OG2/2001 prevede cinci cazuri de nulitate absoluta a pv :

–         numele, prenumele si calitatea agentului constatator

–         numele si prenumele contravenientului ( in cazul persoanei juridice – denumirea si sediul acesteia) – subiectul contraventiei;

–         descrierea faptei savarsite, adica actiunea sau inactiunea faptuitorului;

–         data comiterii faptei. Lipsa acesteia duce la imposibilitatea stabilirii exacte a datei de la care incepe sa curga termenul de prescriptie pentru aplicarea sau executarea sanctiunii, precum si termenul de depunere a plangerii

–         semnatura agentului constatator

Art. 16 din OG2/2001 prevede obligatia agentului constatator de a aduce la cunostinta contravenientului, in momentul incheierii procesului-verbal dreptul sau de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile contravenientului sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica “ Mentiuni (obiectiuni) ale contravenientului”, sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. Aceasta mentiune prezinta o importanta deosebita deoarece in practica s-au ivit numeroase situatii cand instanta de judecata a apreciat ca lipsa obiectiunilor contravenientului constituie o incalcare a dreptului pe care il are contravenientul cu privire la relatarea fidela a situatiei de fapt, ceea ce a condus la anularea procesului-verbal. Unii agenţi de poliţie consideră suficient a consemna ”contravenientul nu are nimic de declarat” sau “ refuza sa semneze”, ceea ce nici pe departe nu îndeplineşte exigenţele textului de lege, consecinţa neîndeplinirii acestei cerinţe fiind, după cum am mai arătat, anularea de către instanţă a p.v. Această excepţie este invocată de instanţă şi din oficiu.

In practica s-au ivit si alte situatii, cand lipsa unor mentiuni, desi nu atrage nulitatea, a dus la anularea procesului-verbal:

  1. I. Cea mai frecventă greşeală este consemnarea la rubrica “descrierea faptei” a textului din lege care încriminează fapta, în loc să se descrie concret, amănunţit, împrejurările în care s-a comis aceasta.

De exemplu, şi redăm din cuprinsul unor asemenea procese-verbale, se obişnuieşte următorul tip de formulare: „Susnumitul a fost depistat efectuând acte şi fapte de comerţ, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege”, „în mod repetat tulbură ordinea publică” sau „a fost găsit în stare evidentă de ebrietate” ori „a provocat scandal în loc public”. Agentul constatator în asemenea cazuri nu indică actele sau faptele săvârşite, care erau condiţiile stabilite de lege pe care persoana sancţionată nu le-a respectat, ce împrejurări au contribuit la comiterea faptei sau le-au generat.

Se întâlnesc şi situaţii în care, la capitolul consacrat descrierii faptei, să fie menţionate activităţile desfăşurate de însuşi agentul constatator respectiv de genul – „aflându-mă în exercitarea atribuţiunilor de serviciu pe raza secţiei, am observat o persoană ce avea o comportare suspectă am oprit-o, i-am cerut actul de identitate etc. şi nu-l avea supra sa” şi o sancţionează pentru refuz de legitimare.

Prin simpla menţiune a textului de lege nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 16 din O.G. nr. 2/2001, în sensul că nu sunt arătate totalitatea împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi evaluarea pagubei. In toate aceste situatii, redate exemplificativ, judecătorii sunt puşi în situaţia de a pronunţa hotărâri de anulare a procesului-verbal.

  1. I. Modul de întocmire şi prezentare a procesului-verbal de constatare a contravenţiei sub aspectul scrierii şi exprimării.

Procesul-verbal este completat cu un scris ilizibil, din care cauza nu se poate intelege fapta comisa.

Niciodată instanţa de judecată nu o să stea să descifreze un act ilizibil, să deducă sau să presupună ce a avut în vedere organul constatator la întocmirea actului, indiferent de importanţa cauzei sau gravitatea faptei.

  1. II. Lipsa martorului din procesul verbal de constatare a contravenţiei când persoana sancţionată nu este de faţă, nu poate ori refuză să semneze actul întocmit. ( nerespectarea prev. art. 19 alin. 1 si 2 din OG 2/2001)

Sunt situaţii şi nu puţine la număr, când persoana sancţionată refuză să semneze procesul-verbal de contravenţie şi să primească o copie după actul întocmit, fapt ce obligă agentul constatator să menţioneze întocmirea actului în prezenţa unui martor.

Cum o statistică făcută la nivelul serviciului nostru a scos în evidenţă că aproximativ 75 – 80% din sancţiunile contravenţionale se aplică în lipsă, o discuţie aparte o comportă alegerea martorului întrucât instanţele de judecată dispun, din oficiu, audierea acestuia.

  1. III. Neprecizarea motivelor care au dus la incheierea procesului-verbal in lipsa unui martor, când persoana sancţionată nu este de faţă, nu poate ori refuză să semneze ( nerespectarea prev. art. 19 alin. 3 din OG 2/2001)

In lipsa martorului, se va face mentiune despre aceasta, precizand motivul pentru care s-a incheiat procesul-verbal in acest mod (“ nu  a fost de fata nici un martor deoarece:  ora tarzie, strada periferica, artera necirculata” etc.)

Instanta de judecata, de cele mai multe ori, anuleaza procesul-verbal de contraventie in urmatoarele situatii:

–         cand agentul constatator nu completeaza rubrica “ nu  a fost de fata nici un martor deoarece (…)”;

–         cand agentul de politie consemneaza ca motiv ora tarzie, insa ora savarsirii contraventiei nu este foarte inaintata;

–         cand agentul de politie consemneaza in mod gresit “nu a fost de fata nici un martor”, desi locul savarsirii faptei ( piata, bulevard, langa un magazin, in statia R.A.T.B. etc.) presupune imposibilitatea inexistentei vreunui martor la fata locului.

  1. IV. Valoarea exagerata a amenzii stabilite

( nerespectarea prev. art. 21 alin. 3 din OG 2/2001)

Stabilirea amenzii pentru contravenţia săvârşită, constituie un alt aspect deosebit care trebuie avut în vedere la încheierea actului de constatare. Art. 21 alin. 3 din O.G.2/2001 stipulează că “aplicarea amenzilor trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul verbal“.

În prezent minimul amenzii începe de la 25 RON, iar maximul poate fi stabilit până la 100.000 RON, în raport de actul normativ care încriminează fapta. Uneori însă, fără a se analiza în detaliu criteriile care stau la baza sancţionării comiterii faptei, se aplică maximul amenzii prevăzut de lege indiferent dacă este de ordinul zecilor sau sutelor de milioane.

Aplicarea unor asemenea sancţiuni comportă o serie de implicaţii pe parcursul judecăţii. Astfel, contravenientul îşi angajează apărător care este în măsură să analizeze atent actul de constatare, iar deficienţele privitoare la modul de întocmire al acestuia vor fi invocate ca motive în susţinerea plângerii. Mai mult decât atât, într-o proporţie ridicată, se solicită şi cheltuieli de judecată, şi, dacă plângerea este admisă, instituţia noastră este obligată la suportarea acestor cheltuieli.

Au fost înregistrate cazuri în care reclamanţii, pentru a-şi susţine plângerea contravenţională, au formulat în paralel şi plângere penală împotriva lucrătorului de poliţie care a încheiat procesul verbal de constatare a contravenţiei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

Totuşi, în măsura în care, faţă de împrejurările săvârşirii faptei, se justifică aplicarea unei amenzi în cuantum ridicat,  în mod obligatoriu se vor întocmi şi alte documente cu valoare probatorie (declaraţii martori, procese verbale, alte înscrisuri utile cauzei) care să susţină procesul-verbal prin care s-a aplicat sancţiunea.

De asemenea, nu trebuie exclusă posibilitatea întocmirii de dosare penale pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contravenienţilor care sunt agresivi şi recurg la violenţă împotriva organelor de poliţie.

  1. V. Consemnarea greşită a amenzii, si redarea faptelor si în cazul concursului de contravenţii

Art. 10 din O.G. 2/2001 prevede că  „ dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplică pentru fiecare contravenţie“. Această dispoziţie, de cele mai multe ori, nu este respectată de agenţii constatatori, aceştia consemnând, de regulă, totalul sumei amenzii aplicate, şi nu defalcat, pentru fiecare contravenţie în parte. În acest fel, instanţa de judecată nu are posibilitatea aprecierii, atât asupra justeţii, cât şi asupra cuantumului acestor amenzi.

Există situaţii în care instanţa de judecată, în urma materialului probator administrat în cauză, apreciază că s-a săvârşit numai o contravenţie, din cele două sau trei  reţinute în procesul verbal, fiind pusă în acest fel în imposibilitatea reducerii sancţiunii prin eliminarea celei pentru fapta care nu s-a săvârşit, astfel incat anulează procesul-verbal în întregime.

In cazul concursului de contraventii, faptele se descriu in succesiunea comiterii lor, fiecare fapta va fi descrisa incepand cu alineat si folosindu-se cuvinte de legatura ( de asemenea, totodata, cu aceeasi ocazie, in acelasi timp etc.).

De exemplu : “ Fiind sub influenta bauturilor alcoolice a refuzat sa paraseasca restaurantul Perla din Calea Dorobanti dupa ora de inchidere a acestuia (ora 23.30) la cererea indreptatita a patronului Stefan Ioan.

De asemenea, a refuzat sa se legitimeze, declarand ca a uitat actul de identitate acasa, documentul fiind gasit asupra sa in buzunarul pantalonului.”

  1. VI. Aplicarea unei sancţiuni contravenţionale unui minor în acelaşi cuantum ca pentru o persoana majoră

Au fost semnalate cazuri în care nu s-au aplicat dispoziţiile art. 11 alin. 3 din O.G. 2/2001 conforma căruia “pentru contravenţiile săvârşite de către minorii  care au îndeplinit 14 ani minimul şi maximul  amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate “. De exemplu, daca pentru o fapta savarsita de un minor este prevazuta o sanctiune cu amenda intre 50 RON si 100 RON, acestuia i se va stabili amenda cuprinsa intre 25 RON si 50 RON.

In situatia in care contravenientul este minor ( varsta intre 14 si 18 ani), in procesul-verbal, pe langa datele de identitate ale acestuia, in procesul-verbal de constatare a contraventiei se vor trece si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau al tutorelui, pentru stabilirea raspunderii acestora.

  1. VII. Aplicarea sancţiunii contraventionale la o data ulterioara datei constatarii faptei

Nu de puţine ori agentii de politie practică sistemul sancţionării contravenientului pentru o faptă prevăzută de Legea 61/1991 prin notarea datelor de stare civilă într-un carneţel şi întocmirea procesului-verbal la sediul secţiei, in lipsa contravenientului si a unui martor ocular. În această situaţie instanţa invocă dispoziţiile art. 7 alin. 2 din lege coroborate cu art. 21 alin. 1 din O.G. 2/2001 conform cărora agentul constatator are obligaţia aplicării sancţiunii odată cu constatarea faptei, iar nerespectarea unei asemenea cerinţe duce la nelegalitatea procesului-verbal fără să mai luăm în discuţie suspiciunea care se creează asupra faptului dacă o asemenea contravenţie s-a săvârşit sau nu în realitate.

De asemenea se consideră că, faţă de lipsa contravenientului, agentul constatator nu are nici posibilitatea de a individualiza sancţiunea aplicată ţinând cont şi de circumstanţele personale ale acestuia.

O situaţie aparte o reprezintă procesele-verbale încheiate la o dată ulterioară săvârşirii contravenţiei, cu menţiunea că  persoana în cauză a refuzat semnarea acestuia. Această menţiune privind refuzul semnării presupune că la momentul întocmirii procesului-verbal, contravenientul ar fi fost de faţă, aspect contrazis chiar de data încheierii actului, care este ulterioară săvârşirii faptei. Şi în această situaţie instanţa de judecată apreciază că procesul-verbal este nelegal, cele consemnate în cuprinsul acestuia nefiind conforme cu realitatea.

IX. Indicarea unui martor fictiv, care nu cunoaşte nimic despre împrejurările în care s-a săvârşit fapta, sau care nu se poate prezenta

Nu au fost puţine situaţiile când:

a) martorul nu mai figurează la adresa menţionată sau adresa este fictivă;

b) martorul este din diferite locuri depărtate din ţară, respectiv Satu Mare, Oradea, Botoşani etc In aceste situaţii există suspiciuni temeinice că martorul este fictiv. Indicarea unui martor din provincie nu se poate face decât cu caracter de excepţie, pentru că este puţin probabil ca un asemenea martor să se prezinte la proces.

c) martorul a fost menţionat din rândul contravenienţilor; Fiind unul din grupul contravenienţilor la audierea de către instanţă acesta va neaga faptele consemnate în p.v. ba mai mult le va prezenta ca şi cum nu s-ar fi întâmplat. Este de preferat ca martorii să fie persoane străine de conflict.

d) nu se indică adresa completă a martorului, aspect interpretat adesea  de către instanţă ca fiind dezinteres şi superficialitate din partea agenţilor de poliţie. In aceste condiţii martorul nu va putea fi citat, în temeiul art. 33 din O.G. 2/2001, lăsându-se loc suspiciunilor în ceea ce priveşte buna-credinţă a agentului constatator.

e) martorii declară instanţei că nu au fost prezenţi la data şi locul săvârşirii faptei, iar semnătura din actul respectiv nu le aparţine. Acest lucru denotă faptul că inca se mai practică metoda consemnării în procesul-verbal a unor martori fictivi. In această situaţie, instanţa se poate autosesiza cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals.

  1. X. Nu se mentioneaza locul savarsirii contraventiei.
  2. XI. Nu se indica sau se indica gresit actul normativ incalcat

RECOMANDǍRI PRACTICE

  1. fapta ce constituie contravenţie se va descrie amănunţit cu accent în special pe acţiunea sau inacţiune făptuitorului, indicarea locului şi a împrejurărilor care au contribuit şi, dacă este cazul, indicarea persoanei vătămate, ori care a suportat agresiunea (şi nu acţiunile desfăşurate de agentul constatator);
  1. nu trebuie omise declaraţiile făptuitorului contravenient, separat de procesul-verbal, ale eventualilor martori, persoanelor vătămate si alte acte şi înscrisuri, mai ales în cazul:

–  aplicării unor amenzi mari şi foarte mari;

–  aplicarii masurii complementare privind confiscarea.

  1. In cazul in care contravenientul nu este de fata, nu poate ori refuză să semneze actul întocmit, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia

  1. atunci când martorul din procesul-verbal nu a asistat la situaţia de fapt, si este unul de procedură, care a asistat la întocmirea p.v., să nu se omită să se consemneze de ce nu a fost posibila gasirea unui martor ocular ( ora tarzie, strada periferica, artera necirculata);

  1. in momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile contravenientului sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal. ( De exemplu: am/nu am de facut obiectiuni cu privire la cele consemnate in procesul-verbal” );

  1. adresa martorului va fi completata inclusiv cu nr. apartamentului, chiar daca formularul procesului-verbal nu prevede aceasta rubrica, in scopul asigurarii conditiilor de citare si pentru a se evita verificarile ulterioare in bazele de date, la solicitarea instantei de judecata;
  1. intocmirea procesului-verbal se va face o data cu constatarea faptei si nu la o data ulterioara acesteia, la sediul sectiei de politie, in absenta contravenientului sau a unui martor ocular
  1. in cazul concursului de contraventii vor fi descrise amanuntit si separat faptele savarsite de contravenient si se va defalca valoarea amenzii pentru fiecare contraventie in parte

  1. nu se va aplica amenda sub limita minima de 25 Ron prevazuta in art 8 alin 2 al OG 2/2001

10.  procesul-verbal va fi scris citeţ, fara corecturi, stersaturi, modificari sau adaugiri

11.  când situaţia o impune şi condiţiile o cer (alungarea din locuinţa comună a soţului art. 2 pct. 30 din Legea 61/1991 – art. 6 alin 2 din acelaşi act normativ), este necesară plângerea scrisă a persoanei vătămate; (Exemplu: a fost citată în proces soţia, care a retractat totul în legătură cu procesul-verbal de contravenţie).

12.  de asemenea nu se va trece ca martor în procesul-verbal de contravenţie chiar reclamantul, atunci când poliţiştii sunt sesizaţi la plângere prealabilă

13.  este de preferat ca martorii să fie persoane străine de conflict

14.  procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii, numai dacă actul normativ prevede o asemenea posibilitate.

15.  in cazul in care se aplica sanctiunea complementara privind confiscarea, ori prin fapta comisa s-au produs pagube materiale, procesul-verbal se va incheia in trei sau mai multe exemplare, pentru a se inmana o copie persoanelor in drept, respectiv celui caruia ii apartin bunurile confiscate si partii vatamate

16.  se vor descrie amanuntit bunurile confiscate ( ridicate in vederea confiscarii) in procesul-verbal de contraventie

17.  sanctiunea complementara a confiscarii bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii se ia in cazul in care actul normativ incalcat prevede in mod expres aceasta sanctiune, iar agentul are competenta sa constate si sa aplice sanctiunea contraventionala principala (avertismentul sau amenda) pentru fapta comisa. In caz contrar, agentul constatator va ridica bunurile in vederea confiscarii, urmand ca sanctiunea complementara de confiscare sa fie luata de organul competent sa aplice sanctiunea.

18.  conform prev. art. 21 alin 2 din OG2/2001, dacă, potrivit actului normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, agentul constatator nu are dreptul să aplice şi sancţiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancţiunea. În acest caz sancţiunea se aplică prin rezoluţie scrisă pe procesul-verbal.

19.  potrivit art. 24 alin. 3 din OG 2/2001 agentul constatator are obligaţia să stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate şi, dacă acestea aparţin unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor menţiona, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă.

20.  daca contravenientul este militar in termen, nu se va stabili sanctiunea, procesul-verbal de constatare a contraventiei inaintandu-se comandantului unitatii militare din care face parte, pentru a i se aplica masuri disciplinare.

Dacă prin contravenţia săvârşită de un militar în termen s-a produs o pagubă sau dacă sunt bunuri supuse confiscării, organul competent potrivit legii va stabili despăgubirea pe bază de tarif şi va dispune asupra confiscării. Câte o copie de pe procesul-verbal se comunică contravenientului, părţii vătămate şi celui căruia îi aparţin bunurile confiscate.

21.  art. 2. al OG 128/1998 pentru reglementare modului si conditiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului prevede ca “ bunurile confiscate care constituie corp delict sau mijloace de probă în procedura judiciară nu pot trece în proprietatea privată a statului decât după încheierea procesului în cauza respectivă”. Conform prev. OG2/2001 confiscarea se duce la indeplinire de organul care a dispus aceasta masura, numai daca in termen de 15 zile de la aplicarea sanctiunii confiscarii, procesul-verbal nu a fost contestat, sau daca instanta de judecata s-a pronuntat favorabil cu privire la aplicarea sau mentinerea acestei sanctiuni. In nici o situatie bunurile confiscate nu vor fi distruse pe baza de proces-verbal ( de exemplu biletele la un meci de fotbal confiscate) mai devreme de epuizarea termenului de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, termen in care contravenientul are dreptul sa depuna plangere impotriva acestuia.

8 comentarii la “CONCLUZII CE SE DESPRIND DIN ANALIZA HOTǍRÂRILOR JUDECǍTOREŞTI DE ANULARE A UNOR PROCESE-VERBALE DE CONSTATARE A CONTRAVENŢIILOR

  1. In cazul unui concurs de contraventie cand una din fapte prevede posibilitatea achitarii a jumatate din minimul amenzii,agentul constatator face mentinea aceasta in procesul verbal?Si cu celelalte fapte care nu prevad jumatate din minim cum ramane?Contravenientul nu mai achita amenda si pentru aceste fapte din moment ce i se da posibilitatea sa achite doar jumatate din minimul faptei care prevede?

    • Procesul verbal de constatare a contraventiei se poate incheia atat in lipsa contravenientului sau in cazul in care contravenientul refuza sau nu poate sa semneze. Situatia de fapt trebuie probata de cel putin un martor, in caz contrar procesul poate fi anulat. Legiuitorul nu a determinat natura juridica a procesului verbal de constatare a contraventiei dar nici forta sa probanta. Apreciem ca procesul verbal este un act administrativ, iar forta probanta este una a unui act probator preconstituit facand dovada pana la proba contrarie.

      Aplicarea amenzii
      Difera dupa cum actul normativ sanctionator prevede sau nu sistemul ablatiunii. Ablatiunea reprezinta plata a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ de stabilire si constatare a contraventiei. Exista doua modalitati:
      • plata pe loc a jumatate din minimul amenzii
      • plata a jumatate din minimul amenzii in termen de 48 de ore dupa incheierea procesului verbal.
      Sistemul ablatiunii se aplica si atunci cand contravenientul a savarsit mai multe contraventii constatate prin acelasi proces verbal. In acest caz contravenientul plateste jumatate din minimul prevazut de actul normativ pentru fiecare contraventie in parte, fara ca prin totalizare sa depaseasca dublul maximului prevazut de actul normativ pentru contraventia cea mai grava. Daca actul normativ contraventional excepteaza sistemul ablatiunii de la aplicarea amenzii, aceasta se va aplica potrivit regulilor speciale de individualizare intre limitele maxime si minime prevazute de actul normativ.

      Cu consideratie, Andrei Vocila

    • Procesul verbal de constatare a contraventiei se poate incheia atat in lipsa contravenientului sau in cazul in care contravenientul refuza sau nu poate sa semneze. Situatia de fapt trebuie probata de cel putin un martor, in caz contrar procesul poate fi anulat. Legiuitorul nu a determinat natura juridica a procesului verbal de constatare a contraventiei dar nici forta sa probanta. Apreciem ca procesul verbal este un act administrativ, iar forta probanta este una a unui act probator preconstituit facand dovada pana la proba contrarie.

      Aplicarea amenzii
      Difera dupa cum actul normativ sanctionator prevede sau nu sistemul ablatiunii. Ablatiunea reprezinta plata a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ de stabilire si constatare a contraventiei. Exista doua modalitati:
      • plata pe loc a jumatate din minimul amenzii
      • plata a jumatate din minimul amenzii in termen de 48 de ore dupa incheierea procesului verbal.
      Sistemul ablatiunii se aplica si atunci cand contravenientul a savarsit mai multe contraventii constatate prin acelasi proces verbal. In acest caz contravenientul plateste jumatate din minimul prevazut de actul normativ pentru fiecare contraventie in parte, fara ca prin totalizare sa depaseasca dublul maximului prevazut de actul normativ pentru contraventia cea mai grava. Daca actul normativ contraventional excepteaza sistemul ablatiunii de la aplicarea amenzii, aceasta se va aplica potrivit regulilor speciale de individualizare intre limitele maxime si minime prevazute de actul normativ.

  2. In cazul unui concurs de contraventii cand una din fapte prevede posibilitatea achitarii a jumatate din minimul amenzii,agentul constatator face mentinea aceasta in procesul verbal?Si cu celelalte fapte care nu prevad jumatate din minim cum ramane?Contravenientul nu mai achita amenda si pentru aceste fapte din moment ce i se da posibilitatea sa achite doar jumatate din minimul faptei care prevede?

  3. Cum trebuie sa procede un agent constatator cand trebuie sa stabileasca minimele si maximele amenzilor in cazul unui concurs de contraventii?Sa consemneze in procesul verbal fiecare minima si maxima a amenzii pentru fiecare fapta in parte ?Procesul verbal nu are, de obicei, decat o singura rubrica pentru minima(e) si una pentru maxima(e).In aceasta situatie agentul constatator nu are decat sa cumuleze mminimele si maximele,asa cum prevede O.G.2/2001,sa stabileasca o singura minima si o singura maxima(fara a depasi dublul maximului prevazut de fapta cea mai grava) pentru toate faptele.Este de datoria instantei sa verifice actele normative in temeiul carora agentul a stabilit cuantumul amenzii si daca a fost facut corect?

    • Organele judiciare au numai competenta de a constata, prin evaluarea pericolului social concret al faptei si pe baza legii, daca aceasta prezinta sau nu pericolul social al unei infractiuni, fara a avea insa indrituirea de a decide asupra incriminarii sau dezincriminarii faptei – atribut ce apartine in exclusivitate legiuitorului.

      In cazul savarsirii de catre aceeasi persoana a unor fapte concurente care potrivit Codului penal nu constituie infractiuni, instanta ii va aplica o singura sanctiune cu caracter administrativ.

      Trebuie sa se aplice cate o sanctiune administrativa pentru fiecare fapta, operand regula cumulului aritmetic, ca in materia contraventiilor.

      Cu consideratie, Andrei Vocila

  4. Cum trebuie sa procede un agent constatator cand trebuie sa stabileasca minimele si maximele amenzilor in cazul unui concurs de contraventii?Sa consemneze in procesul verbal fiecare minima si maxima a amenzii pentru fiecare fapta in parte ?Procesul verbal nu are, de obicei, decat o singura rubrica pentru minima(e) si una pentru maxima(e).In aceasta situatie agentul constatator nu are decat sa cumuleze mminimele si maximele,asa cum prevede O.G.2/2001,sa stabileasca o singura minima si o singura maxima(fara a depasi dublul maximului prevazut de fapta cea mai grava) pentru toate faptele.Nu este de datoria instantei sa verifice actele normative in temeiul carora agentul a stabilit cuantumul amenzii si daca a fost intocmit corect procesul verbal referitor la stabilirea unei singure minime si aunei singure maxime?

    • Organele judiciare au numai competenta de a constata, prin evaluarea pericolului social concret al faptei si pe baza legii, daca aceasta prezinta sau nu pericolul social al unei infractiuni, fara a avea insa indrituirea de a decide asupra incriminarii sau dezincriminarii faptei – atribut ce apartine in exclusivitate legiuitorului.

      In cazul savarsirii de catre aceeasi persoana a unor fapte concurente care potrivit Codului penal nu constituie infractiuni, instanta ii va aplica o singura sanctiune cu caracter administrativ.

      Trebuie sa se aplice cate o sanctiune administrativa pentru fiecare fapta, operand regula cumulului aritmetic, ca in materia contraventiilor.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.