ORGANIZAREA DISPOZITIVULUI DE ORDINE PUBLICĂ INTERVENŢIA LA EVENIMENTELE SESIZATE

În vederea menţinerii ordinii publice şi asigurării intervenţiei operative la evenimente, teritoriul localităţilor urbane va fi împărţit în sectoare de siguranţă publică, în care se vor stabili mai multe zone de patrulare.

La nivelul secţiilor din municipiul Bucureşti, teritoriul va fi împărţit în zone de siguranţă publică, în care se vor stabili mai multe zone de patrulare.

Delimitarea sectoarelor şi zonelor de siguranţă publică se va realiza prin dispoziţia şefului subunităţii/secţiei avându-se în vedere situaţia operativă de pe teritoriul de competenţă (configuraţia teritoriului, populaţia, obiectivele economice, social – culturale, zonele de interes operativ, comerciale şi de agrement etc.) cât şi resursele umane şi logistice alocate pentru acoperirea lor.

În cadrul sectorului de siguranţă publică (zonei la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti) îşi desfăşoară activitatea 1-2 poliţişti de proximitate care asigură contactul şi relaţionarea cu cel mult 15.000 locuitori fiecare.

Fiecare sector este dat în responsabilitatea unui şef ( ofiţer sau agent cu experienţă) care organizează activitatea poliţiştilor de siguranţă publică atât ziua cât şi noaptea, în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi răspunde de modul cum aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu.

La secţiile de poliţie din municipiul Bucureşti şi din municipiile reşedinţă de judeţ, precum şi în municipiile mari care nu sunt organizate pe secţii, activitatea compartimentelor de siguranţă publică poate fi  coordonată de câte un ofiţer pe fiecare schimb, numit prin dispoziţia şefului subunităţii.

Poliţiştii repartizaţi într-un sector desfăşoară activităţi de patrulare pedestră şi auto pe itinerare stabilite înainte de intrarea în serviciu, în funcţie de evoluţia situaţiei operative, şi asigură intervenţia la evenimentele produse în sectorul de responsabilitate, cât şi în alte locuri, la solicitarea dispecerului sau a poliţistului aflat la conducerea subunităţii.

Activitatea de patrulare este organizată pe următoarele principii:

a) patrulele pedestre acţionează în zonele de patrulare cu situaţie operativă complexă, unde se concentrează un număr mare de persoane, unităţi comerciale, instituţii publice, etc, ori unde accesul cu mijloace auto este dificil, pentru asigurarea vizibilităţii şi prevenţiei;

b) patrulele auto desfăşoară activităţi specifice pe raza sectorului (zonei la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti) de siguranţă publică acoperind în special locurile unde frecvent se înregistrează infracţiuni stradale. În fiecare sector de siguranţă publică (zonă) se va asigura cel puţin o patrulă auto;

c) agenţii de siguranţă publică dotaţi cu câini de însoţire vor fi repartizaţi, de regulă, în zonele periferice sau cele cunoscute cu stare infracţională ridicată (violenţă, trafic şi consum stradal de droguri etc.).

Prin dispoziţia şefului subunităţii se pot constitui zone speciale de siguranţă  publică, în care se instituie dispozitive suplimentare de ordine şi siguranţă publică, folosindu-se inclusiv poliţişti de la alte formaţiuni ale poliţiei.

Constituirea  zonei speciale de siguranţă  publică are loc atunci când, pe un spaţiu restrâns, se concentrează un fenomen infracţional evident (violenţe, trafic şi consum de droguri, prostituţie, etc.).

În momentul în care cauzele ce au determinat constituirea zonei speciale de siguranţă publică au fost înlăturate, măsurile speciale luate încetează.

Şefii subunităţilor de poliţie răspund de folosirea efectivelor de siguranţă publică în teren, asigurând pe cât posibil permanentizarea acestora în sectorul (zona) de responsabilitate.

Permanentizarea are rolul de a asigura poliţistului cunoaşterea sub toate aspectele a populaţiei şi teritoriului în vederea prevenirii şi descoperirii operative a faptelor antisociale.

Se interzice folosirea acestor poliţişti în serviciul de zi pe unitate sau în alte activităţi ce exced atribuţiilor de serviciu, cu excepţia localităţilor mici unde serviciul de zi pe unitate este organizat prin rotaţie.

În fiecare sector de siguranţă publică (zonă), pe lângă agenţii care desfăşoară activităţi de patrulare şi cei de proximitate, vor fi permanentizaţi şi 1-2 poliţişti de la compartimentul criminalitate judiciară (funcţie de problematica existentă) în vederea realizării unei mai bune cunoaşteri a situaţiei operative, unui mod de acţiune coerent şi o colaborare eficientă.

Săptămânal sau ori de câte ori evoluţia situaţiei operative impune, poliţistul de proximitate, cel de la compartimentul criminalitate judiciară şi şeful sectorului (zonei) de siguranţă publică vor realiza întâlniri pentru schimb de date şi informaţii, luarea la cunoştinţă despre evenimentele înregistrate şi organizarea dispozitivului de siguranţă publică în vederea acoperirii zonelor şi locurilor cu risc criminogen.

În funcţie de natura şi frecvenţa faptelor penale comise în sectorul de siguranţă publică (zona), la această întâlnire va participa şi un ofiţer din formaţiunea de  investigaţii criminale, care are în responsabilitate genul de fapte cu trend ascendent în perioada respectivă.

Problemele dezbătute şi măsurile stabilite cu ocazia acestor întâlniri se materializează într-un proces – verbal, semnat de toţi participanţii şi consemnat în registrul special constituit.

Numărul poliţiştilor

care vor încadra compartimentul criminalitate judiciară este stabilit în funcţie de numărul dosarelor penale cu autori neidentificaţi existente în lucru cât şi de dinamica celor cu autori cunoscuţi, astfel încât să se realizeze o încărcătură corespunzătoare.

Pentru degrevarea poliţiştilor de proximitate şi a şefilor sectoarelor de siguranţă publică de activităţile de verificare a unor reclamaţii şi sesizări complexe, care presupun audierea unui număr mare de persoane şi alte acte procedurale la sediul unităţii, acestea pot fi repartizate poliţiştilor din compartimentele de criminalitate judiciară, care au în răspundere sectoarele în care s-au comis faptele reclamate.

Birourile (formaţiunile) de poliţie rurală sunt organizate, de regulă, în cadrul  poliţiilor municipale şi orăşeneşti din localităţile în care funcţionează unităţi de parchet.

Cu titlu de excepţie, aceste structuri se pot organiza şi la alte poliţii orăşeneşti sau birouri comunale de poliţie, pentru grupuri de comune aflate la distanţe mari de parchete.

Birourile (formaţiunile) de poliţie rurală sunt conduse de un ofiţer de poliţie, subordonat şefului poliţiei municipale sau orăşeneşti unde funcţionează unitatea de parchet la care sunt arondate localităţile componente ale birourilor (formaţiunilor).

La municipiile unde nu au fost prevăzute funcţii de şef birou poliţie rurală, activitatea va fi coordonată direct de adjunctul şefului poliţiei municipale.

La oraşele care au prevăzute în statele de organizare funcţii de adjuncţi, birourile (formaţiunile) de poliţie rurală vor fi conduse direct de aceştia.

Compartimentul criminalitate judiciară din mediul rural este constituit de regulă din ofiţeri, iar atunci când acest lucru nu este posibil, din lipsă de personal, pot fi prevăzuţi şi agenţi de poliţie.

Poliţiştii din cadrul acestui compartiment vor fi specializaţi pe linia poliţiei de investigaţii criminale, investigarea fraudelor şi cercetare penală şi sunt investiţi cu calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare.

Organizarea patrulării în mediul rural se realizează în baza concluziilor evaluării săptămânale a situaţiei operative, informaţiilor obţinute şi a conexiunilor rezultate din harta criminogenă, efectuată de compartimentul de siguranţă publică;

Patrularea se efectuează atât pe raza unei singure localităţi, cât şi pe o zonă care include mai multe comune, situaţie în care, poliţiştii de la posturile de poliţie respective vor realiza această activitate pe baza unei planificări.

Intervenţia la evenimentele semnalate se realizează pe principiul cel mai apropiat poliţist de locul evenimentului intervine.

În municipii, oraşe şi la secţiile de poliţie, în funcţie de situaţia operativă se înfiinţează patrule auto speciale de intervenţie, formate din poliţişti cu experienţă, care au următoarele atribuţii:

a) acordă sprijin la intervenţiile realizate de patrulele în componenţa cărora sunt poliţişti cu experienţă redusă, preluând totodată cazurile dificile;

b) înlocuiesc celelalte patrule când acestea părăsesc zona de patrulare în scopul intervenţiei la evenimentele sesizate pentru rezolvarea cărora este necesară o perioadă de timp mai mare;

c) preiau cazurile şi continuă verificările, pentru situaţiile care presupun activităţi complexe, din competenţa lor (număr mare de persoane ce trebuie audiate, verificări în evidenţe pentru  identificare, amprentări, fotografieri, etc.);

d) când nu este solicitată efectuează activităţi de patrulare pe itinerare prestabilite, cu puncte obligatorii de staţionare în scopul supravegherii zonei respective şi realizarea efectului preventiv;

e) asigură intervenţia la evenimente pe principiul cel mai apropiat poliţist de locul evenimentului intervine.

Înainte de a interveni la un eveniment pentru care poliţistul se sesizează din oficiu sau cu care este sesizat  direct de cetăţeni, este obligat să comunice acest lucru dispecerului sau ofiţerul de serviciu pe subunitate. La finalizarea intervenţiei este obligat să informeze din nou dispecerul sau ofiţerul de serviciu pe subunitate.

Şefii subunităţilor de poliţie vor stabili numărul patrulelor auto speciale de intervenţie, în funcţie de evoluţia situaţiei operative, frecvenţa sesizărilor cetăţenilor şi resursele umane şi logistice pe care le au la dispoziţie.

Intervenţia în mediul rural, se realizează, de regulă, de către  poliţiştii posturilor de poliţie comunale, poliţiştii aflaţi în patrularea intercomunală şi funcţie de situaţia creată, de către poliţiştii birourilor/formaţiunilor de poliţie rurală.

În cazul în care situaţia impune se va solicita concomitent participarea unor forţe suplimentare (subunităţile de poliţie pentru intervenţie rapidă, Jandarmeria Română, etc.).

La ieşirea din serviciu, poliţiştii din patrulele de siguranţă publică vor întocmi raportul cu activităţile desfăşurate.

Raportul va fi analizat zilnic de şeful biroului/formaţiunii precum şi de şeful sectorului (zonei) de siguranţă publică, poliţistul de proximitate şi cel de criminalitate judiciară.

Zilnic, şefii posturilor de poliţie comunale vor transmite la ofiţerul de serviciu de la poliţia municipală sau orăşenească la care este arondat, principalele evenimente înregistrate şi măsurile luate.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.