Legiferarea şi adoptarea legilor în cadrul Uniunii Europene

Luarea deciziilor în cadrul Uniunii Europene este un proces complex şi democratic, la care participă nemijlocit Consiliul European, Consiliul UE şi Parlamentul European. În general Comisia Europeană este cea care propune acte normative noi, iar Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul aprobă aceste acte.

Regulile şi procedurile ce stau la baza luării deciziilor sunt stipulate în tratate. Astfel, orice propunere se bazează pe un anumit articol din tratat, numit „baza legală a propunerii”. În funcţie de această bază legală se determină procedura legislativă care trebuie aplicată.

Principalele trei tipuri de proceduri sunt:

–          consultarea;

–          acceptarea;

–          codecizia.

Consultarea:

Consiliul UE consultă Parlamentul European, pe baza propunerii Comisiei Europene. Parlamentul European poate: aproba / respinge propunerea / solicita amendamente:

–          dacă Parlamentul European solicită amendamente, Comisia Europeană va analiza solicitările;

–          dacă Parlamentul European acceptă solicitările (total/parţial), Comisia Europeană trimite Consiliului UE o propunere revizuită.

Consiliul UE analizează propunerea revizuită şi o adoptă sau o amendează (dacă Consiliul UE amendează o propunere a Comisiei Europene, trebuie să existe unanimitate).

Acceptarea:

Consiliul UE trebuie să obţină acceptul Parlamentului European înainte de a lua anumite decizii importante.

Procedura e similară celei de consultare, dar Parlamentul European nu poate amenda o propunere (o acceptă sau o respinge). Acceptarea necesită o majoritate voturilor exprimate, cu excepţia 2 două cazuri, când e necesar votul majoritar al membrilor Parlamentului European: aderarea unui nou stat la Uniunea Europeană şi procedura electorală.

Codecizia:

Aceasta este procedura cea mai utilizată.

In acest caz, Parlamentul European împarte puterea legislativă cu Consiliul UE. Dacă Consiliul UE şi Parlamentul European sunt în dezacord asupra unei propuneri legislative, ea este analizată de un Comitet de conciliere, format dintr-un număr egal de membri ai celor 2 instituţii.

După ce Comitetul ajunge la un acord, textul este trimis la Parlament European şi Consiliul UE pentru adoptarea lui.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.