Cercetare – Identificarea absenţei controlului familiei

Designul cercetării

4.1. Obiective şi ipoteze

Obiectivul general al studiului de faţă constă în identificarea absenţei controlului familiei, a unei educaţii prost orientate şi a unei influenţe convergente ale altor factori din mediul în care se dezvoltă adolescentul care sunt principalele elemente care favorizează inadaptarea, integrarea negativă în cadrul grupurilor determinând comportamente antisociale fără a reduce la disfuncţiile familiei acest comportament şi fără a atribui doar şcolii şi sistemului educativ al acestuia, efectele legate de comportamentele deviante ale adolescenţilor. Această cercetare va verifica în ce măsură, pe fondul particularităţilor dezvoltării psihice a adolescentului şi în anumite momente ale evoluţiei sale, oricare din aceşti factori,fiecare în parte sau acţiunea lor sumativă pot influenţa devianţa comportamentală. Subscrisă problematicii educaţiei morale, problematica studiului devianţei depăşeşte, de fapt, acest cadru înrucât sunt luate în studiu modurile concrete în care influenţele externe sunt filtrate de către factorii interni subiectivi ai personalităţii adolescentine generând în anumite situaţii comportamente deviante.

Obiectivele au fost particularizate astfel:

  • La nivelul clasei a X-a, adolescenţii au scăpat de tensiunea examenului de capacitate, au trecut de perioada de integrare în cerinţele liceale şi se situează pe media de vârstă caracteristică crizei de originalitate. În această situaţie adolescenţii pot experimenta consumul de alcool, tutun şi droguri doar din curiozitate sau sub presiunea grupului de prieteni care pot fi consumatori sau pot deveni.
  • La nivelul clasei a XII-a, tinerii se află înaintea examenului de bacalaureat cu toate tensiunile specifice acestuia astfel încât atât rezultatele şcolare, cât şi formele de violenţă manifestate pot fi expresia frustrărilor şi tensiunilor.

La cele două nivele de vârstă devianţele în comportamentul lor pot fi în acelaşi timp expresia stărilor de anxietate sau de stres.  

Ipoteze

1. Evidentierea modului  in care  particularităţile dezvoltării psihice şi sociale a personalităţii adolescentine generează acte comportamentale deviante

2. Cu cat adolescentii  sunt mai frustrati din punct de vedere afectiv cu atat comportamentul  acestora devine destructiv si violent

3. Stabilirea corelaţiei  între adaptarea şcolară şi tendinţele deviante?

4.2. Eşantionare şi metode

EŞANTIONAREA

Eşantionul reprezintă un ansamblu de subiecţi selectaţi după anumite criterii dintr-o mulţime iniţială numită populaţie de bază în scopul efectuării unei cercetări.

Pentru aceast experiment a fost luat în studiu un lot format din 40 de adolescenţi, aleşi nealeatoriu, cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani din cadrul Grupului Şcolar Industrial “CFR” din Braşov, cărora le-a fost studiată predispoziţia la consum de tutun, droguri şi alcool.


INSTRUMENTE UTILIZATE:

În cercetarea mea am folosit următoarele teste psihologice:

v    Ghidul de identificare a temperamentului BELOV

v    Chestionarul de personalitate EYSENCK

v    Inventarul de personalitate FREIBURG

v    Chestionarul de anxietate CATTEL.

DESCRIEREA INSTRUMENTELOR UTILIZATE

DESCRIEREA GHIDULUI DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI BELOV

Este preluat ca atare din Compendiu de psihologie pentru antrenori (Epuran şi Holdevici, 1980) cu o modificare importantă: aserţiunile relative la cele patru temperamente au fost grupate şi puse una după alta alternativ (coleric, sangvinic, flecmatic, melancolic), răspunsurile fiind colectate pe coloane, în căsuţe marcate cu o buletă, pentru a putea face uşor prelucrarea ulterioară. Mai mult, subiectul are latitudinea să aloce 2 puncte pentru concordanţa deplină, zero pentru discordanţă şi un punct pentru situaţia intermediară, punctajul final având astfel o variabilitate mai mare (0 – 40 de puncte pentru cele douăzeci de propoziţii alocate fiecărui temperament).    Această manieră de scorare crează posibilitatea tratării statistice a datelor pentru a vedea dacă există o echivalenţă a mediilor şi a abaterilor standard pe cele patru temperamente.

DESCRIEREA  CHESTIONARULUI DE PERSONALITATE EYSENCK

Eysenck Personality Inventory (E.   P.   I.   -Eysenck&Eysenck ,1964) care adaugă o scală L, “minciuna”,pentru a măsura disimularea a fost a doua probă realizată la nivelul adolescenţilor.   De asemenea, limbajul itemilor este ceva mai puţin pretenţios cu scopul de a fi accesibil şi celor care nu au o educaţie foarte bine fondată.

Dintre modificările semnificative pe care le aduce EPI este completa independenţă a celor două dimensiuni ,extraversia şi nevrotismul.    Interpretarea propriu-zisă a scalelor construite prin analiză factorială înseamnă ,pentru Eysenck, să se meargă dincolo de statistică pentru a se încerca conectarea dimensiunilor atât cu datele teoretice cât şi cu cele experimentale de laborator. Respectiv, în modul de a înţelege cei doi factori, trebuie să se facă translarea de la nivelul comportamental, sau fenotip, la cel constituţional, temperamental, sau geneotip. În acest sens, induce şi modelul bidimensional al temperamentului, în care variaţia comportamentului, se exprimă prin intersecţia introversiei cu instabilitatea emoţională. Astfel, avem următoarele structuri posibile, denumite de Eysenck prin clasicii termini pentru temperamente:   1.   Structura  temperamentului coleric, care variază în funcţie de gradul de manifestare al instabilităţii emoţionale, (nevrotism) şi al extraversiei, şi cuprinde caracteristici gradate de la sensibil, neliniştit, agresiv, excitabil spre schimbător, impulsiv, optimist, activ; 2. Structura temperamentală sangvinică, care variază în funcţie de gradul de manifestare al extraversiei şi stabilităţii emoţionale şi prezintă caracteristici gradate de la sociabil, deschis, vorbăreţ, reactiv spre plin de viaţă, fără griji, conducător;  3. Structura temperamnetului flegmatic, care variază în funcţie de gradul de manifestare al stabilităţii emoţionale şi al introversiei, descriptibil prin caracteristici de la calm, mereu temperat, de încredere, controlat spre paşnic, reflexiv, grijuliu, pasiv;   4.   Structura temperamentului melancolic, care variază în funcţie de gradul de manifestare al introversiei şi al instabilităţii emoţionale, descriptibil prin trăsături de la liniştit, nesociabil, rezervat, pesimist, spre sobru, rigid, anxios, plin de toane / dispoziţii labile.

Scala de minciună conţine 9 itemi care afirmă comportamente sociale dezirabile, dar pe care marea majoritate a adolescenţilor le încalcă frecvent în comportamentul informal. Teoretic, cu cât tendinţa spre disimulare este mai mare, cu atât subiectul va alege răspunsuri care afirmă respectarea întocmai a conduitelor dezirabile formal. Scala a fost studiată prin cercetări detaliate care au demonstrate unitatea ei factorială. Pe de altă parte, deşi se intenţiona să evolueze gradul de disimulare, s-a descoperit  că măsoară un factor stabil de personalitate care ar putea denota un anume grad de naivitate socială.

Manipulând scorurile  scalei L prin varierea  condiţiilor experimentale de la motivaţie pentru disimulare la situaţia lipsei acestei motivaţii Eysenck, şi Michalis, descoperă că atunci când scorurire sunt joase, ceea ce înseamnă că subiectul nu disimulează şi logic testul ar trebui să aibă o scăzută fideliate, empiric nu apar  astfel de nivele scăzute, şi invers nu apare o creştere a fidelităţii în situaţii de crescută disimulare. Mai mult, determină  şi dacă nu există condiţii  care să predispună subiecţii spere disimulare, corelaţiile dintre scalele L şi N devin foarte mici, chiar dispar, astfel că scala L poate fi utilizată pentru a măsura acel factor nedeterminat ce intervine influenţând răspunsul subiectului şi care ar putea fi de exemplu naivitatea, capacitatea redusă de conştientizare, rigiditatea mentală.

Invers, când situaţia este de aşa natură încât disimularea intră în educaţie, corelaţia dintre N şi L este realtiv mare, scala poate fi utilizată pentru a evalua gradul de disimulare.

DESCRIEREA CHESTIONARULUI DE PERSONALITATE FREIBURG

Acest chestionar este multifazic,factorialist, conţinând 12 scale (în total 212 itemi). Cele 12 scale sunt următoarele:

N1 – nervozitate

A2 – agresivitate

D3 – depresivitate

E4 – emotivitate

S5 – sociabilitate

C6 – calm

Td7 – tendinţa de dominare

I8 – inhibiţie

Fd9 – sinceritate

E10 – extraversie – introversie

Le11 – labilitate emoţională

M12 – masculinitate – feminitate.

Pentru această cercetare au fost considerate sugestive următoarele scale:

  • N1 reprezintă scala care pune în evidenţă nervozitatea, tulburările psihosomatice, dar şi tulburări şi stări generale proaste, insomnii, oboseală stagnantă, instabilitate,nelinişti, sensibilitate crescută la stimuli puternici şi meteosensibilitate.
  • A2 este scala care evidenţiază agresivitatea, imaturitatea afectivă, la care se adaugă dispoziţii şi stări de agresiune corporală, verbală sau imaginară, reacţii negative, impulsivitate, tendinţe sadice, lipsă de control, nevoie intensă de schimbare, vulgaritate, glume proaste şi tendinţe spre exaltare.
  • D3 este scala care testează starea de depresie, nesiguranţă, proastă dispoziţie generală, momente numeroase de epuizare, nemulţumire, anxietate, nelinişte, sentimente de gol interior şi apatie, concentrare redusă aproape permanentă.
  • E4 reprezintă scala emotivităţii, a frustrării, caracterizată prin stări de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, nerăbdare, nelinişte, acţiuni şi stări afective adesea violente, tendinţe de iritabilitate urmate de agresivitate şi furie.
  • S5 este scala care măsoară sociabilitatea subiectului: tendinţe de a stabili contacte, cunoştinţe şi prieteni cât mai mulţi, voiciune, activism, tendinţe de a fi comunicativ, întreprinzător, vorbăreţ şi prompt în replici.
  • I8 reprezintă scala inhibiţiei, a tensiunii, cu timiditate şi inhibiţie în relaţiile curente, mai ales în colectivitate, care poate evolua până la capacitatea de a relaţiona sau până la exprimarea unui comportament anormal în anumite situaţii de relaţionare.  Neplăceri şi trac înainte de unele situaţii, emoţii ce se manifestă fizic şi aspecte vegetative,forţă de acţiune redusă, nesiguranţă în luarea de decizii, incapacitatea de a duce la bun sfârşit cele propuse, iritare şi teamă când este privit.
  • E10 reprezintă scala care se referă la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, plăcere de divertismente şi variaţie, tendinţe spre activitate. E vorba de persoane întreprinzătoare care dau tonul, dar au şi tendinţe de a domina, uneori cu lipsă de stăpânire.
  • Le 11 este o scală suplimentară. Se afirmă nu numai dispoziţia labilă şi proastă, dominant agresivă,tristeţe multă şi lipsă de vlagă, iritabilitate şi vulnerabilitate la frustrări,tensiune permanentă, tendinţe spre meditaţii şi reverii inutile, plin de griji, cu sentimente de vinovăţie, dar şi sentimente de a fi fost greşit înţeles şi chiar nedreptăţit, uneori apatic.

DESCRIEREA CHESTIONARULUI DE PERSONALITATE 16 PF, CATTEL

Chestionarul de anxietate CATTELL a fost aplicat pentru a se vedea gradul de anxietate la care se găsesc subiecţii, cum a variat gradul de anxietate al subiecţilor, exprimat de nota de nevrotism a fiecărui subiect.

Testul de anxietate este forma prescurtată a unei sări de anxietate elaborate de CATTELL  pentru diagnosticul clinic al bolnavilor psihici, care prezintă un tablou simptomatologic al bolnavilor, elemente componente ale anxietăţii.

Multe studii de psihologie au condus la constatarea conform căreia starea de anxietate este acuzată de un număr mare de adolescenţi, ca urmare a înmulţirii condiţiilor stresante ale vieţii de zi cu zi şi ale vieţii de elev. Ca atare am considerat că rezultatele care se obţin la acest test sunt utile pentru a ne da seama de prezenţa unor stări de anxietate fireşti, normale, sau de trăirea lor în exces,  generatoare de devianţe comportamentale.

Structura chestionarului a fost stabilită pe  baza analizei factoriale pornind de la 160 de atribute de personalitate extrase din dicţionar la care Cattell a mai adăugat 11. După aplicarea scalei au fost identificate însuşirile esenţiale, fundamentale ale personalităţii în sensul stabilit. Aceste trăsături sunt considerate trăsături primare, determinante ale personalităţii care conturează structura de ansamblu. Fiecare factor este privit ca un continuu între două puncte limită afirmându-se astfel polarităţile.

Cei 16 factori de personalitate ( trăsături primare) sunt:

  1. A: ciclotimie – schizotimie ( sociabilitate).
  2. B: indicator al nivelului intelectual.
  3. C: stabilitate emoţională – labilitate emoţională.
  4. E: dominanţă, ascendenţă – supunere, dependenţă.
  5. F: expansivitate- nonexpansivitate.
  6. G: caracter afirmat – caracter prematur şi dependent.
  7. H: adaptabilitate socială – timiditate.
  8. I: Insensibilitate emoţională – duritate, maturitate emoţională.
  9. L: schizotimie paranoidă – încredere accentuată.

10.  M: spirit boem – interes practic.

11.  N: clarviziune – naivitate.

12.  O: neîncredere nelimitată – încredere calmă.

13.  Q1: Spirit constructiv radicalist.

14.  Q2.    Independenţă suficientă – lipsă de hotărâre.

15.  Q3: Autocontrolul voluntar – lipsă de autocontrol.

16.  Q4: Tensiune nervoasă – relaxare.

S-au luat în considerare pentru această probă relevantă pentru anxietate coeficienţii: A, C, E, G, I, O, Q1, Q2, Q3.

Factorul A cu o notă foarte mică exprimă detaşarea, tendinţa spre critică, dispreţ şi rigiditatea individului. Existenţa unei asemenea note a factorului A indică lipsa de sociabilitate a individului, greutatea cu care acesta leagă relaţii cu cei din jur. Când se află în cotaţie redusă, pune în evidenţă o persoană introvertită, rezervată, rece. Când se obţine cotaţia inversă (de plus), pune în evidenţă o persoană deschisă, caldă, acomodabilă şi cooperantă. C este un factor care exprimă forţa sau slăbiciunea Eu –lui, sau incapacitatea individului de a-şi controla tensiunile şi de  a le exprima într-o manieră adaptată şi realistă.    Psihologii consideră o notă C scăzută ca indiciu a unui Eu neliniştit sau inhibat care conţine în genere anxietate. E este factorul care exprimă la o notă ridicată caracterul agresiv al individului, încăpăţânarea, autoritatea. Psihologii consideră că acest factor este un indicator al începutului agresivităţii la tinerii adolescenţi.   G indică o tendinţă de ocolire a legilor fireşti, o oarecare neglijenţă şi tentaţia de a profita de oportunităţile vieţii. Factorul I indică un Eu slab,dependenţă  şi imaturitate afectivă,dă o notă de infantilism individului care scorează o un indice mare. O arată o înclinaţie spre culpabilitate   depresie anxioasă şi poate reprezenta o tendinţă spre depresie şi anxietate ajungând în situaţii extreme la sindrom depresiv cu tendinţe spre autominimalizare. Indicatorul radicalismului este factorul Q1. Acesta exprimă libertatea în gândire, curiozitatea de a încerca tot ceea ce este nou. O notă ridicată obţinută la acest factor indică tendinţa de a ieşi din tiparele societăţii. Factorul Q2 exprimă lipsa de autocontrol, impulsivitate, existenţa unor conflicte interioare.  S-a convenit că Q3 indică gradul de integrare sau de neintegrare, în funcţia de dezvoltarea conştiinţei de sine. Q3 este o componentă dependentă de mediu, care prin condiţiile sale, poate genera sau ameliora o stare de anxietate.

Se poate distinge între “anxietate normală “, când starea psihică este direct dependentă de o situaţie existenţială, anxiogenă şi anxietate patologică. Dintre componentele primare ale anxietăţii, Q3 este cel mai direct legat şi influenţat de mediu, iar C are o importantă contribuţie ereditară. O notă standard între 0 – 1 este semnificativă pentru lipsa de motivaţie generală sau pentru starea de apatie, în timp ce nota standard între 7 şi 8 indică un nevrotism direct proporţional cu stabilizarea nevrozei.

Chestionarul de anxietate conţine 40 de întrebări. Pentru a evidenţia gradul de anxietate s-a luat în evidenţă factorul care a obţinut punctajul cel mai mare.

Testul are meritul de a face delimitarea între nevrotism şi anxietate, între aceşti factori făcându-se o distincţie, existând în stări diferite la subiecţii testaţi.


4.3. Interpretarea datelor obţinute

CENTRALIZAREA SUBIECŢILOR

NR.    CTR. NUME SEX VÂRSTĂ

ANI

M.   R

S.   M. M.    ŞC.
  1. 1.
D. M. M 18 U PM. 8.13
  1. 2.
S. M. M 18 U SM 6.78
  1. 3.
G. A. F 18 U PM 7.56
  1. 4.
J. A. M 18 U M 6.92
  1. 5.
G. I. M 18 U PM 5.43
  1. 6.
M. A. F 18 U SM 8.24
  1. 7.
C. R. F 18 U PM 8.61
  1. 8.
Z. A. M 18 U M 6.47
  1. 9.
P. S. M 18

U

PM 8.02
  1. 10.
R. M. F 18 U SM 5.67
  1. 11.
S. A. M 18 U M 7.65
  1. 12.
A. S. M 18 U PM 6.42
  1. 13.
M. C. F 18 U PM 5.96
  1. 14.
M. B. M 18 U M 5.86
  1. 15.
S. M. M 18 U M 7.11
  1. 16.
P. L. F 18 U SM 6.33
  1. 17.
B. M. M 18 U PM 6.58
  1. 18.
M.I. F 18 U SM 6.73
  1. 19.
A. A. M 18 U M 7.90
  1. 20.
N. C. M 18 U PM 5.60
  1. 21.
M. A. M 17 U M 6.70
  1. 22.
G. F. M 16 U PM 7.36
  1. 23.
B. A. M 17 U PM 6.82
  1. 24.
V. A. M 16 U M 7.16
  1. 25.
Ş. C. F 17 U SM 8.03
  1. 26.
U. A. F 16 U PM 7,80
  1. 27.
M.I. M 16 U PM 6.65
28. H H. M 16 U PM 7.50
29. D. O. M 17 U M 8.23
30. R. A. F 16 U SM 7.04
31. D. M. M 16 U SM 6.90
32. O. D. M 16 U M 7.00
33. C. A. M 16 U PM 6.78
34. B. R. M 17 U M 7.66
35. B. D. M 16 U M 5.92
36. O. C. F 16 U PM 7.18
37. C. S. M 16 U M 6.76
38. B. D. M 16 U PM 8.05
39. B. R. F 16 U M 7.42
40. T. H. M 16 U PM 6.36

Nr. Crt. =  Număr criteriu

M. R.  =  Mediu rezidenţă

S. M. =  Situaţie materială

M. ŞC.  =  Medie şcolară

Centralizarea rezultatelor testelor EPI şi  BELOV

NR.    CTR. NUME EPI BELOV
I – E N
DM A P F
SM A No S
GA E N C
JA I P M
GI A N C
MA A No S
CR E N S
ZA A P F
PS E No S
RM A P F
SA I N M
AS I P M
MC A P F
MB E N C
SM A N C
PL E N C
BM A No S
MI A N S
AA E No S
NC A N C
MA A No S
GF E N S
BA A N C
VA A N C
ŞC E N C
UA A N C
MI A P F
HH E No S
DO A N C
RA A N C
DM E P F
OD E No S
CA E N C
BR E N C
BD E N C
OC E No S
CS A P F
BD A N S
BR I No M
TH E N C

LEGENDĂ:

  • I – E = Introversie – Extroversie                      N = Nervozitate
  • A = Ambivert                                                     P = Pasiv
  • No = Normal                                                     F = Flegmatic
  • S = Sangvinic                                                   C = Coleric
  • M = Melancolic

CENTRALIZAREA  REZULTATELOR TESTULUI  FREIBURG

( F.   P.   I.   )

Nr.    ctr. NUME

N

AGR. DEPR EMO. SOC. INH. E – I L.   E.
DM M M M SM PM M M M
SM M M PM SM M PM M M
GA PM PM M PM PM PM PM M
JA SM M PM M SM PM SM M
GI PM PM M M PM M M M
MA M M M M PM SM M SM
CR PM M SM M PM M PM M
ZA SM M M M PM M M M
PS M M SM M PM M PM PM
RM M M PM M SM PM M M
SA PM M PM PM PM PM SM PM
AS SM SM PM PM SM PM SM M
MC SM M PM PM M M M M
MB PM PM PM PM M M PM PM
SM PM M M PM PM PM M PM
PL PM M PM M PM PM PM PM
BM M M PM M M PM M M
MI M M M SM PM PM M PM
AA M M PM M PM SM PM M
NC PM PM PM M M SM M PM
MA M M M PM PM SM M M
GF M PM M PM PM SM PM SM
BA PM PM M M SM PM M M
VA PM M PM PM M SM M PM
ŞC PM PM PM M M PM PM PM
UA PM M M PM PM SM M M
MI SM SM M M PM M M SM
HH M M SM M PM M PM M
DO PM M PM M PM SM M M
RA PM PM M M M SM PM M
DM SM SM M M PM M PM SM
OD M M SM M PM SM PM M
CA PM PM PM M PM M PM PM
BR PM PM M M M M PM M
BD PM M PM PM M PM PM PM
OC M M M PM PM M PM M
CS SM SM M M PM M M M
BD M M SM M PM M M SM
BR M SM PM M M PM SM M
TH PM PM M M PM M PM PM

LEGENDĂ

  • N = Nervozitate                                Agr = Agresivitate                      Depr = Depresivitate
  • Emo = Emotivitate                              Soc = Sociabilitate                     Inh = Inhibiţie
  • E – I = Extraversie – Introversie    Le = Labilitate emoţională               M =Medie
  • SM = Sub Medie         PM = Peste Medie

CENTRALIZAREA REZULTATELOR TESTULUI 16 PF CATTELL

Nr.

ctr.

NUME A C E G I O Q1 Q2 Q3
DM M M M SM PM SM PM M M
SM M M PM M PM M PM SM SM
GA SM SM M SM M PM PM SM M
JA M SM SM M PM PM M SM SM
GI SM SM PM M M PM M M PM
MA M M SM PM PM M M M M
CR M SM PM SM PM PM M M SM
ZA M M M PM PM M M M M
PS M M M SM PM M PM SM SM
RM M PM SM M M SM M M M
SA SM SM M SM PM PM M SM M
AS M SM M SM M M PM M SM
MC PM PM M M M SM M M M
MB M SM PM SM M M PM M SM
SM SM SM M M PM SM M M SM
PL M M M SM PM M PM SM SM
BM PM M PM SM PM SM M M PM
MI M PM M SM M M PM PM SM
AA M M PM M M SM PM SM SM
NC SM M PM M M PM PM PM SM
MA M M M SM PM M PM SM M
GF SM SM M SM M PM PM PM SM
BA SM SM M M PM SM M SM M
VA SM M SM SM M M PM PM M
ŞC SM SM PM SM M PM PM M M
UA SM M M SM M PM PM PM SM
MI M M PM M SM SM PM PM M
HH M M PM M M PM PM M SM
DO M SM M SM M PM PM PM SM
RA SM SM PM M M PM PM M SM
DM M M SM SM M M SM PM PM
OD M M PM SM SM M PM PM M
CA SM SM PM SM M PM M M SM
BR M SM PM M M PM PM M M
BD SM M PM SM M M PM PM SM
OC M M PM M M PM M SM SM
CS M M SM PM M SM SM PM M
BD M PM PM SM SM PM M M SM
BR M M SM M PM M M SM M
TH PM M PM SM M PM PM PM SM

LEGENDĂ

  • SM = Sub Medie
  • PM = Peste Medie
  • M = Medie

Studiul de caz 1

  • Nume: G. I.
  • Sex: Masculin
  • Vârstă: 18 ani
  • Mediu de rezidenţă: Urban
  • Statut socio – economic: Peste medie; familie compactă cu părinţi cu                                                             studii superioare.
  • Situaţie şcolară: medie generală 5.43. În momentul de faţă este pasibil de corigenţă la mai multe materii. Acest fapt nu este o noutate deoarece subiectul a fost repetent în anul anterior.  Subiectul are un număr foarte mare de absenţe de la orele de curs (nemotivate), datorită acestui fapt având şi nota scăzută la purtare. Adolescentul prezintă un comportament distructiv faţă de colegi şi subminează autoritatea cadrelor didactice. În momentul de faţă este membru al unui grup de elevi “problemă”, a cărui lider este şi cu ajutorul cărora şantajează colegii şi distruge bunurile unităţii şcolare.

În urma testării realizată destul de greu, subiectul acceptând foarte târziu colaborarea cu noi, am obţinut următoarele rezultate:  are un temperament coleric (acest temperament are următoarele trăsături pozitive:  reactivitate accentuată, procese afective intense, bogăţie şi intensitate a reacţiilor, plăcere de a depune rezistenţă, de a înfrunta greutăţi, trăsături accentuate de voinţă, manifestări pasionale, mare nevoie de activitate, vitalitate; şi următoarele trăsături negative: iritabilitate, agresivitate, nemulţumire, inegalitatea trăirilor afective, nerăbdare, tendinţe de dominare, încăpăţânare, tendinţa de a se opune, impulsivitate), având un tip de personalitate ambivert, cu un indice de agresivitate peste medie, cu o nervozitate foarte ridicată, fiind foarte sociabil doar cu cei din grupul său de prieteni, afişând un comportament dispreţuitor şi agresiv faţă de colegii de clasă, este agitat, nemulţumit, nestatornic şi foarte impulsiv.

Cazul a fost analizat de comisia de disciplină a liceului, fiind acuzat de numeroase absenţe, subiectul fiind pasibil de abandon şcolar. S-a încercat stabilirea unei legături cu familia, datorită căreia elevului  i-au fost acordate circumstanţe atenuante.

Studiul de caz 2

  • Nume: B. D.  
  • Sexul: Masculin
  • Vârsta: 16 ani
  • Mediul de rezidenţă: urban
  • Statut socio – economic: Mediu; Familie dezmembrată, mama s-a recăsătorit, iar subiectul locuieşte împreună cu ei.  
  • Situaţie şcolară: medie generală 5.92.  Subiectul se află întotdeauna la limita corigenţei, manifestând un comportament neadecvat în faţa cadrelor didactice.   

După îndelungate discuţii cu acesta, datorate lipsei de cooperare s-a reuşit conturarea unui profil psihologic a cărui rezultate sunt următoarele:subiectul are un temperament coleric, cu tip de personalitate extravert (este o persoană deschisă, sociabilă, are o puternică atenţie externă, cu simţ practic, orientat spre realitate, inventiv, iniţiativ, are tendinţe de dominare, agresivitate, gândire completă), are un nivel mediu al agresivităţii şi un nivel ridicat al depresivităţii, nu îşi poate controla emoţiile negative, sociabilitatea sa se situează la un nivel mediu, este foarte nervos, dispreţuitor, este influenţat de anturajul său, are un caracter dominant, o fire libertină şi este foarte impulsiv. Discuţiile purtate cu cadrele didactice şi cu colegii de clasă au ajutat la descoperirea faptului că obişnuieşte să vină la şcoală sub influenţa alcoolului, însoţit de alte persoane aflate de asemenea în aceeaşi stare de ebrietate. În aceste situaţii manifestă un comportament agresiv faţă de colegii săi, iar cadrele didactice se află de multe ori în imposibilitatea de a-şi ţine orele de curs. Discuţiile cu familia nu au dus la nici un rezultat deoarece mama era foarte dezinteresată atât de situaţia şcolară a fiului său, cât şi de problemele pe care acesta le cauzează profesorilor şi colegilor săi.

Situaţia subiectului a fost discutată în cadrul consiliului profesoral, încercându-se luarea unor măsuri în ceea ce priveşte comportamentul acestuia.    Hotărârea consiliului a fost exmatricularea provizorie a elevului în cauză, cu scăderea notei la purtare şi revenirea asupra acestei decizii în cazul în care va accepta să consulte un psiholog pentru rezolvarea acestei probleme de conduită.   

Studiul de caz 3

  • Nume: N. C.
  • Sex: Masculin.
  • Vârstă: 18 ani.
  • Mediu de rezidenţă: Urban.
  • Statut socio-economic: Peste medie. Familie compactă cu părinţi cu studii superioare.
  • Situaţie şcolară: medie generală: 5.60. Subiectul s-a confruntat de nenumărate ori cu ameninţarea corigenţei însă a reuşit de fiecare dată să convingă cadrele didactice că se va schimba, iar aceştia i-au mai acordat de fiecare dată o nouă şansă.

În urma analizei psihologice s-au trasat următoarele concluzii: subiectul are un temperament coleric, cu un tip de personalitate ambivert, cu o scală a nervozităţii peste medie, are tendinţe de agresivitate ridicate,care se manifestă împotriva colegilor pe seama carora face glume grosolane, cu un nivel ridicat al depresivităţii, cu emotivitate medie, este foarte labil  din punct de vedere emoţional. Este o fire libertină, agitată, manifestă neîncredere faţă de tot ceea ce-l înconjoară. Subiectul are o fire înşelătoare încercând întotdeauna să-i convingă pe cei din jur că el nu are nici o vină atunci când greşeşte.

Cazul său a fost analizat în cadrul şedinţelor comisiei de disciplină a liceului, subiectul fiind acuzat de agresarea unor colegi de clasă. În urma acestui incident unul din colegi a cerut transferul la un alt liceu, iar un altul a necesitat intervenţia medicilor deoarece îi fusese fracturată mâna stângă. Au fost chemaţi la şcoală părinţii elevului şi în urma discuţiilor purtate cu aceştia comisia a hotărât scăderea notei la purtare şi exmatricularea pe o perioadă de o săptămână a subiectului.

Eşantionul a fost ales nealeatoriu şi după cum reiese din graficul de mai sus se poate observa că a fost format din 70 % bărbaţi şi 30 % femei. Majoritatea masculină indică faptul că în general vor fi obţinute cote ridicate ale valorilor testelor deoarece este binecunoscut faptul că atât nivelul consumului de alcool şi tutun, cât şi cel  al  consumului de droguri este mai mare în rândul adolescenţilor de acest sex. Partea feminină va ridica nivelul factorilor de inhibiţie, de depresivitate şi de emotivitate.

Eşantionul ales a fost format din adolescenţi cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani. Repartiţia lor este următoarea: adolescenţi de 18 ani sunt în proporţie de 49% (aproximativ jumătate din lotul de studiu), adolescenţii în vârstă de 17 ani au un procentaj de 13%, iar adolescenţii de 16 ani au un procentaj de 38%.    Procentajul cel mai mic şi anume cel al adolescenţilor de 17 ani a fost obţinut datorită faptului că studiul a fost realizat la nivelul tinerilor de clasa a X-a şi de clasa a XII-a, adolescenţii de 17 ani aflându-se acolo deoarece au început şcoala cu un an mai devreme (clasa a XII-a) sau au avut o situaţie de repetenţie (clasa a X-a).

Status-ul socio-economic reprezintă o măsură a poziţiei relative a familiei în comunitate, determinat de o combinaţie între venitul părinţilor, ocupaţia şi nivelul lor de educaţie. Statusul socio-economic influenţează nu numai inteligenţa, dar şi scorurile la testele de achiziţii, absenteism şi rata de abandon şcolar.Rata de abandon şcolar la copiii din familiile sărace este de două ori mai mare decât a populaţiei generale; pentru cei mai săraci copii ea depăşeşte 50%. După cum se poate observa din graficul anterior statusul socio-economic al familiilor subiecţilor testaţi are un procent de 45% la valoarea peste medie şi un procent de 35% la valoarea medie.

În urma testării lotului de adolescenţi ales testul EPI a relevat faptul că sunt predominante tipurile de personalitate ambivert (50%) şi extravert (40%).   Tipul de personalitate extravert este caracterizat printr-o puternică atenţie externă, prin simţ practic orientat spre realitate, inventivitate, sociabilitate, spirit de iniţiativă, dechidere spre nou, tendinţe de dominare, agresivitate, platitudine a sentimentelor, gândire completă şi este un tip de personalitate predominant perceptiv.

Tipul de personalitate ambivert combină caracteristicile tipului de personalitate introvert cu cele ale tipului extravert, oscilând între cele două.    Nota distinctivă a personalităţii ambiverte este echilibrul.

Tipul de personalitate introvert are următoarele caracteristici: atenţie interioară, gândire abstractă, profundă, autonomie, hotărâre, tendinţe de izolare, încăpăţânare, indiferenţă, egocentrism, anxietate, nesociabilitate, visător şi este un tip predominant imaginar.

După cum se poate observa din graficul anterior 52% din subiecţii testaţi au obţinut punctaj mare la scala nervozităţii. Această nervozitate se manifestă prin stări de agitaţie, nelinişte, reacţii necontrolate la diferiţi stimuli. Este îngrijorător acest procentaj deoarece el reprezintă mai mult de jumatate din eşantionul testat. Se poate observa că celelalte două nivele (normal şi pasiv) au valori apropiate, respectiv 25% pentru normal şi 23% pentru pasiv.


Conform graficului de mai sus se poate observa că predominante sunt temperamentele coleric (39%) şi sangvinic (33%). În general nu există temperament pur, ci se întâlnesc temperamente intermediare, cu tendinţa de a intermedia între temperamentele aflate în proximitate. Însă întotdeauna va fi un temperament predominant.

Temperamentul coleric are următoarele trăsături pozitive: reactivitate accentuată, procese afective intense, bogăţie şi intensitate a reacţiilor, plăcere de a depune rezistenţă, de a înfrunta greutăţi, trăsături accentuate de voinţă, manifestări pasionale, mare nevoie de activitate, vitalitate; şi următoarele trăsături negative: iritabilitate, agresivitate, nemulţumire, inegalitatea trăirilor afective, nerăbdare, tendinţe de dominare, încăpăţânare, tendinţa de a se opune, impulsivitate.

Temperamentul sangvinic are ca şi trăsături pozitive: optimism, sociabilitate, curaj, veselie, caracter deschis, sensibil, adaptabil, viteza reacţiilor, capacitate de a se angaja uşor în activităţi, bogăţia expresiei, energic, capabil de decizie, realist; şi ca şi trăsături negative: nemulţumire de sine, platitudinea trăirilor afective, influenţabil, nestatornic, destul de uşor de deviat de la hotărâri,impulsiv, iritabil, rece, uneori cinic.

Conform graficului de mai sus reiese faptul că majoritari sunt adolescenţii care au nervozitate peste medie. Excitabilitatea  crescută este o caracteristică a adolescenţei, însă este îngrijorător faptul că valoarea procentuală a nivelului peste medie este foarte ridicată şi anume 44 % din valoarea totală.    Nervozitatea se manifestă prin disconfort psihosomatic (tulburări de somn, dureri şi stări generale proaste, fatigabilitate cu fenomene uneori de epuizare, nelinişte, instabilitate). Pentru nivelul mediu la această scală a fost obţinut un procentaj de 38 % din valoarea totală.


După cum se poate observa din graficul anterior predominant în privinţa scalei de agresivitate este nivelul mediu. Scala agresivităţii redată de acest test de personalitate nu denotă în mod obligatoriu manifestări agresive. Această scala poate exprima starea de dispoziţie, slăbiciunile personale şi tendinţele de agresivitate. Nivelul mediu înregistrat ca rezultat al acestui test ( 59%) aduce un oarecare echilibru în balanţa agresivităţii. Este totuşi îngrijorătoare şi cifra înregistrată la nivelul peste medie ( 28 %) deşi este cunoscut faptul că în rândul tinerilor se înregistrează cele mai ridicate valori ale agresivităţii. Tendinţele de agresivitate în rândul adolescenţilor se manifestă prin acte uşoare de agresiune corporală,  verbală sau imaginară, reacţii negative faţă de obiecte şi animale, impulsivitate şi tendinţe sadice, glume grosolane, lipsă de autocontrol, tendinţe spre exaltare.

După cum se poate observa din graficul scalei de depresivitate valorile medie (44 %) şi peste medie ( 43%) sunt foarte apropiate, diferenţa fiind doar de un procent. Depresivitatea la adolescenţi se manifestă prin stări de indispoziţie sau fluctuaţii mari în dispoziţii, prevalând stările depresive, tensionate, pesimiste. În general, adolescenţii se manifestă prin proastă dispoziţie, lipsă de vitalitate, iritabilitate, nemulţumire, se simt singuri şi neînţeleşi de ceilalţi, preferă singurătatea, au putere de concentrare redusă, complexe de inferioritate adânc înrădăcinate, au veşnic probleme şi o stare de insatisfacţie generală. Adolescenţa fiind perioada crizei de originalitate, starea de depresie este accentuată şi de trăirile resimţite de tineri în această perioadă de formare a personalităţii. La nivelul tinerilor de 18 ani această stare de depresie este accentuată şi de apropierea examenului de capacitate care reprezintă un potenţial factor de stres şi depresie. Depresivitatea în rândul adolescenţilor poate fi accentuată şi de apariţia dezamăgirilor în dragoste şi în relaţiile cu părinţii şi cercul de prieteni.  

Scala emotivităţii înregistrează un procentaj foarte ridicat (62%) la nivelul peste medie, nivelul mediu înregistrând o valoare de două ori mai mică.    Aceasta este scala care ilustrează nu numai emotivitatea, ci şi nivelul toleranţei la frustrări. Valoarea peste medie denotă nivelul crescut al stărilor de iritabilitate al adolescenţilor testaţi, tensiunea foarte ridicată, emotivitate şi susceptibilitate crescute. Oscilaţia stărilor emoţionale poate conduce la apariţia unor reacţii violente la diferiţi stimuli externi. Subiecţii cu un nivel crescut al emotivităţii trăiesc în permanenţă într-o stare de nelinişte şi nerăbdare, de furie şi agresivitate şi au o toleranţă foarte scăzută la frustrări. Nivelul mediu al emotivităţii denotă oscilarea între stări de apatie generală şi calm şi stări de agresivitate reduse, între răbdare şi nerăbdare,între irascibilitate şi stăpânire emoţională. În general, o notă mare a emotivităţii este întâlnită la personalităţile extraverte, cu temperament coleric sau sangvinic care reuşesc cu mare greutate să-şi stăpânească reacţiile emotive.  

Conform graficului de mai sus se poate observa că cel mai mare procentaj al sociabilităţii a fost înregistrat la nivelul peste medie (62%), urmat la o distanţă foarte mare de nivelul mediu (28%). O valoare ridicată a sociabilităţii denotă dorinţa de a stabili contacte, de a lega cu rapiditate şi uşurinţă prietenii.    Adolescenţii cu o notă ridicată a sociabilităţii au tendinţa de a fi comunicativi, vorbăreţi, voioşi, activi, au un cerc larg de cunoştinţe. În general sociabilitatea este o caracteristică definitorie a adolescenţei, deoarece aceasta este perioada în care se leagă prietenii pe viaţă, se lărgeşte cercul de cunoştinţe, se stabilesc noi contacte. O valoare redusă a sociabilităţii denotă o personalitate introvertită, iar o valoare ridicată este întâlnită, în general, la temperamentele sangvinic şi coleric.


În privinţa factorului inhibiţie se poate observa faptul că nu există diferenţe foarte mari între cele trei valori ale acestei scale. Dacă nivelul mediu înregistrează o valoare de 40%, el este urmat îndeaproape de nivelul peste medie cu un procentaj de 35% şi un nivel sub medie de 25%. O valoare ridicată a acestui indice denotă timiditate crescută, trac şi neplăceri fizice înaintea unor ocazii, inhibiţie în relaţiile cu alţii, mai ales în colectivitate, nesiguranţă, teamă şi în acelaşi timp iritare în faţa unor situaţii noi. O notă scăzută a acestei scale descrie un comportament plin de dezinvoltură, siguranţă de sine, independenţă, capabilitate de realizare a contactelor. În general, o notă ridicată a acestui indice este întâlnită mai des la femei.


Scala extraversiei a înregistrat un procentaj ridicat la nivelul mediu (47%), urmat îndeaproape de nivelul peste medie (43%) ceea ce confirmă şi rezultatele obţinute la testul EPI unde procentajul mare a fost obţinut la tipul de personalitate ambivert, urmat de cel extravert. Valoarea peste medie denotă o personalitate sociabilă, degajată, impulsivă, excitabilă. Poate fi remarcat şi faptul că diferenţa între valoarea peste medie şi cea medie este foarte mică, cele două nivele obţinând un procentaj apropiat ca valoare între ele.

Conform graficului anterior se poate observa că scala labilităţii emoţionale a înregistrat un procentaj mare (57%) al nivelului mediu. Această scală este definitorie dacă subiecţii testaţi au obţinut note mari şi la scalele de nervozitate, agresivitate, depresivitate, emotivitate şi inhibiţie. O valoare ridicată a acestei scale denotă o dispoziţie labilă, preponderent depresivă, iritabilitate, violenţă.    In cadrul acestei testări, subiecţii au obţinut un procent de 30% pentru nivelul peste medie.


După cum se poate observa din graficul de mai sus, în privinţa factorului A din cadrul testului de personalitate 16 PF Cattell, care se referă la schizotimie şi ciclotimie, predominant este nivelul mediu cu un procentaj de 59%, urmat de cel sub medie cu procentajul de 33%. Sub media se caracterizează printr-un comportament cu aspecte precum schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanţă, răceală şi indiferenţă, suspiciune, rigiditate. Subiecţii care au obţinut note peste medie sunt caracterizaţi prin ciclotimie, amabilitate, prietenie, serviabilitate, blândeţe, încredere şi adaptabilitate. Nivelul mediu se caracterizează prin echilibru între celelalte două nivele.

La analiza testului valoarea mare a factorului C, indicator al stabilităţii emoţionale, procentajul cel mai ridicat a fost obţinut la nivelul mediu şi anume de 52%, ceea ce realizează mai mult de jumătate din valoarea totală. Pentru valoarea sub medie a fost obţinut un procentaj de 38% din valoarea totală.    Valoarea sub medie caracterizează un eu slab, instabil, emotiv. Individul reacţionează la frustrare într-o manieră emoţională, este inconstant în atitudini şi interse, este excitabil şi hiperreactiv, fuge de responsabilităţi, abandonează uşor, este neliniştit, implicat în conflicte, agitat, visător. Persoana cu un eu slab tinde să fie cu uşurinţă contrariată de lucruri şi oameni, trăind un sentiment de insatisfacţie în familie, şcoală şi are dificultăţi în păstrarea calmului, se descurajează lesne.

Conform rezultatelor obţinute în urma testării, în privinţa factorului E a fost obţinut un procentaj de 44% pentru nivelul peste medie. La acest pol se află individul cu un comportament agresiv, combativ, încăpăţânat,sigur de sine, afirmativ, sever, chiar dur sau ostil, auster cu o gravitate afectată, nonconformist, dar dornic să capteze atenţia. La ambele sexe este specific faptul că o dominanţă puternică poate conduce la acel tip de voinţă obstinată şi chiar spre un comportament antisocial, rebel. Dominanţa tinde să coreleze cu statutul social, fiind mai ridicată la liderii recunoscuţi ai grupului. Această valoare poate fi asociată de asemenea cu comportamentele de tip delictual din perioada adolescenţei. O valoare de asemenea mare a procentajului a fost obţinută pentru nivelul mediu al tendinţei de dominare şi anume 38% din eşantionul analizat. Un nivel mediu al acestui factor indică înclinaţia spre tendinţe de dominare dar care nu se manifestă atât de puternic.

Nivelul sub medie obţinut în testarea factorului G (tăria de caracter) cu un procentaj de 54% din subiecţii analizaţi caracterizează un comportament lipsit de toleranţă la frustrare,schimbător, influenţabil, un individ cu o emotivitate generalizată, cu oboseală nervoasă, cu inconstanţă şi nesiguranţă, care

neglijează obligaţiile sociale şi prezintă un general dezinteres faţă de normele morale colective. Acest nivel scăzut este deseori asociat cu tendinţe spre disimulare, vagabondaj, distrugere şi încălcare a legii, accese de furie nestăpânite. Procentajul obţinut pentru nivelul mediu este de 38%, iar cel pentru nivelul peste medie, caracterizat prin atitudini de conştiinciozitate, perseverenţă, responsabilitate personală, atenţie sporită faţă de ceea ce este în jur, este de numai 8%.

Valorile înregistrate ca rezultate ale acestui factor au concluzionat un procentaj  de 57 % al nivelului mediu şi un procentaj de 35 % al nivelului peste medie. O valoare peste medie a acestui factor indică un comportament sensibil la estetic, exigent, dar nerăbdător, relativ imatur emoţional. În plan social manifestă o relativă frivolitate, este dornic să atragă atenţia, neliniştit, chiar ipohondru. Nivelul mediu indică prezenţa unei oarecare sensibilităţi emoţionale, dar care este de multe ori combinată cu o reacţie minoră la aspectele estetice ale vieţii, cu cinism.     


Un nivel ridicat înregistrat în interpretarea acestui factor indică existenţa unei stări de nelinişte, agitaţie şi chiar anxietate. Acest factor se află în corelaţie cu factorul de depresivitate. Rezultatele obţinute indică un procentaj de 42% al nivelului peste medie, urmat de un procentaj de 35% al nivelului mediu.    Indicatorul factorului de neîncredere atât în forţele proprii, cât şi în ceilalţi se află la un nivel ridicat manifestându-se prin sentimente de culpabilitate.

Rezultatele testului referitoare la factorul Q1, determinantul gradului de radicalism al indivizilor indică o valoare peste medie a acestuia (57%), ceea ce denotă faptul că adolescenţii din societatea în care trăim nu mai sunt adepţii ideilor conservatoare, ci manifestă un deosebit interes pentru tot ceea ce este nou şi scepticism faţă de ceea ce este tradiţional. Cotarea la nivelul mediu este relativ mică (38%), iar cea a nivelului sub medie este foarte scăzută (5%). În general subiecţii cu valoare ridicată a acestui factor manifestă şi o curiozitate deosebită, motiv pentru care acest factor a fost considerat important în cadrul cercetării deoarece unul din pricipalele motive ale consumului de tutun, alcool şi în special de droguri este curiozitatea.   


Conform graficului de mai sus se poate observa că nivelul cu procentajul cel mai ridicat este cel mediu (42%), urmat la o diferenţă mică de nivelul peste medie (30%). Acest factor nu este decisiv în variaţiile comportamentale deoarece el se manifestă în special la nivelul atitudinilor interioare, care însă pot influenţa personalitatea individului în formare. O cotă ridicată a acestui factor denotă un comportament libertin şi în acelaşi timp o persoană capabilă să ia singură decizii, raţională. În general, notele ridicate  ale acestui factor indică liderii grupului.


Factorul care stabileşte gradul de autocontrol, Q3, exprimă gradul în care individul a acceptat o imagine de sine ideală princare îşi dirijează comportamentul real. Valoarea sub medie a acestui factor este îngrijorătoare deoarece subiecţii care prezintă un nivel scăzut al acestui factor au o emotivitate necontrolată, această cotă fiind de multe ori asociată cu delicvenţa juvenilă. Q3 prezintă empiric o corelaţie substanţială cu sentimentul de sine, cu integrarea pulsională care vizează menţinerea unei adecvate imagini de sine, care în perioada adolescentină se află într-o continuă formare.

Concluzii

În raport cu prima ipoteză, cea care încerca să evidenţieze relaţia dintre particularităţile de personalitate a adolescenţilor şi comportamentul de consum   este evident că:

–         cel mai mare grup de consumatori sunt din categoria extraverţilor şi ambiverţilor, respectiv a colericilor şi sangvinicilor, a celor caracterizaţi prin rezultate ce indică nervozitate medie şi peste medie, stabilitate emoţională madie şi sub medie, schizotimie – ciclotimie medie şi sub medie şi labilitate emoţională medie şi peste medie aşacum rezultă din testele Belov, EPI şi FPI (vezi graficele pg. 97, 98, 99, 107, 108, 109).

–         de asemenea consumul este mai frecvent la tinerii cu agresivitate medie şi peste medie, agresivitatea fiind în egală măsură cauză şi condiţie a manifestării agresivităţii aşa cum rezultă din scala agresivităţii a testului FPI (vezi graficul pg. 101).

Legat de a doua ipoteză privind relaţia frustrare şi comportamente destuctive se costată că aceste comportamente se asociază cu depresia,cu emotivitatea adolescenţilor.

–         Tendinţa de dominare manifestată  puternic la subiecţi poate rezulta din frustrările realizate în alt spaţiu decât cel şcolar în care subiecţii s-au simţit dominaţi, fie în familii excesiv de autoritare sau în cadrul şcolii excesiv de coercitive, având astfel tendinţa de a compensa dominator (vezi graficul pg. 110).

–         Frustrările afective legate de dificultăţile apreciate în raport cu examenul de bacalaureat, nesiguranţa explică existenţa consumului la nivelul claselor terminale.

–         În întrebările din chestionar apare ideea consumului “pentru a atrage atenţia” fapt ce confirmă posibilitatea acestui comportament ca formă de ieşire din anonimat şi depăşirea stării de frustrare.

Legat de adaptarea şcolară şi tendinţele deviante, incidenţa mare a consumului din primele clase liceale în care sunt probleme de integrare în noul colectiv, de raportare la cerinţele noi ale unităţii şcolare în care funcţionează ne arată că există o relaţie între cele două.

–         Investigaţiile privind cadrul de consum ne arată că grupul de prieteni este cel în care aceste practici sunt frecvente, dovadă tocmai a existenţei unor grupuri anterioare momentului intrării în noul colectiv.

–         În legătură cu complicaţiile determinate de consum deşi sunt semnalate frecvent astfel de situaţii (conform studiului tip sondaj) nu există rezerve, mulţi dintre subiecţi relatând că aceste complicaţii pot fi rezultatul “lipsei de experienţă”.


BIBLIOGRAFIE:

1.    Banciu D.   , Rădulescu S.   M.   , Voicu M.     –  “Adolescenţii şi familia”, Ed.    Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987.

2.     Dragomirescu V.    – “Psihosociologia comportamentului deviant”,  Ed.    Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.

3.    Hudiţean Al – “Devianţa comportamentală la elevi”, Ed.    “Psihomedia”, Sibiu, 2001.

4.    Neamţu C.    – “Devianţa şcolară”, Ed.    Polirom, 2003.

5.    Rădulescu S.   M.    – “Anomie, devianţă şi patologie socială”, Ed.    Hyperion XXI, Bucureşti, 1991.

6.    Jean Rousselet  – “Adolescentul,acest necunoscut”, EP, Bucureşti, 1969.

7.    Şchiopu U.   , Verza E.    – “Psihologia vârstelor – ciclurile vieţii”, Ed.    Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995.

8.    Ursula Şchiopu – “Criza de originalitate la adolescenţi”,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

9.   Ursula Şchiopu – “Introducere în psihodiagnostic”, Ed.   Fundaţiei Humanitas, 2002.

10.    Tomşa Ghe.    – “Consilierea şi orientarea în şcoală”, Ed.    Credis, Bucureşti, 2003.

11.   Zlate M.    – “Fundamentele psihologiei”, Ed.    Pro Humanitate, Bucureşti, 2000.

12.    Şt.    Zisulescu –  “Adolescenţa”, Ed.    Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.