Procedura privind folosirea armamentului din dotare

CONŢINUTUL PROCEDURII

I. SCOP

a) stabilirea unui set unitar de reguli pentru reglementarea folosirii, de către poliţişti, a armamentului din dotare, în condiţiile prevăzute de lege;

b) stabilirea responsabilităţilor privind întocmirea, avizarea şi aprobarea documentelor aferente acestor activităţi.

II. DOMENIU

Procedura se aplică de către ofiţerii şi agenţii Poliţiei Române.

III. REFERINŢE NORMATIVE

a)     Constituţia României;

b)    Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române;

c)     Legea nr. 360/2002 privind Statul poliţistului;

d)    Legea 295/2005 privind regimul armelor şi muniţiilor;

e)     Legea 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor;

f)      Dispoziţia I.G.P.R nr.7/2008 privind concepţia de organizare şi acţiune a      structurilor poliţiei de ordine publică;

g)     Dispoziţia I.G.P.R nr. 643/2005 privind manualul de bune practici de intervenţie pentru poliţistul de ordine publică;

h)     Standardul M.A.I. nr. 005/2006 – Principiile şi metodologia standardizării. Proceduri formalizate specifice. Conţinut şi formă de redactare;

i)       Regulamentul de organizare şi funcţionare al D.P.O.P;

j)       Fişa postului personalului desemnat cu atribuţiile respective.

IV. DESCRIEREA PROCEDURII

1. Poliţiştii pot deţine, purta şi folosi armele şi muniţiile cu care au fost dotaţi de către unităţile din care fac parte.

2. (1) Pe timpul executării misiunilor, poliţiştii care poartă uniformă, în mod obligatoriu, trebuie să aibă centura pe care vor fixa tocul cu pistolul din dotare şi cele două încărcătoare.

(2) În situaţiile în care se acţionează în ţinută civilă, pistolul se poartă în toc pe cureaua de la pantaloni sau în hamul special confecţionat, asigurându-se mascarea acestuia.

3. Se interzice portul armamentului şi muniţiei aferente, în buzunare, mape, serviete, sau în alte locuri care nu-i asigură deplina securitate şi poate favoriza pierderea ori sustragerea lor.

4. (1) Poliţiştii care poartă armamentul şi muniţia permanent asupra lor, pe timpul cât se află la domiciliu sunt obligaţi să le asigure astfel încât să înlăture orice posibilitate de pierdere sau de folosire a acestora de către membrii familiei sau de către alte persoane, păstrându-le în casete metalice (muniţia separat de pistol ) prevăzute cu sisteme sigure de închidere.

(2) Sunt interzise cu desăvârşire scoaterea pistolul din toc şi mânuirea acestuia în prezenţa altor persoane, cu excepţia cazurilor de folosire legală.

5. Prin uz de armă se înţelege executarea tragerii cu arma de foc asupra persoanelor şi bunurilor.

6. Poliţiştii dotaţi cu arme de foc pot face uz de armă pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi a misiunilor în temeiul Legii privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor şi a dispoziţiilor interne.

7. Se poate face uz de armă atunci când se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) dacă este absolut necesar;

b) dacă folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilă ori nu a dat rezultate;

8. (1) Poliţiştii pot face uz de armă, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în următoarele cazuri:

a) împotriva celor care atacă poliţiştii aflaţi în serviciul de , pază, escortă, protecţie, menţinerea şi restabilirea ordinii de drept, precum şi îm­potriva celor care, prin actul săvârşit, prin surprindere, pun în pericol obiectivul păzit;

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a1) există un atac material, direct, imediat şi injust, săvârşit prin surprindere împotriva categoriilor de persoane menţionate;

a2) prin actul săvârşit prin surprindere să fie pusă în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea celor care execută serviciul de gardă, pază, escortă, protecţie, menţinere şi restabilire a ordinii de drept;

a3) dacă atacul este îndreptat asupra unui obiectiv păzit, prin acţiunea săvârşită prin surprindere să fie pusă în pericol securitatea acestuia;

a4) uzul de armă se va executa numai dacă datorită împrejurărilor concrete ale săvâr­şi­­rii faptei, opunerea sau acţiunea ilicită a persoanei nu poate fi înlăturată prin alte mijloace;

a5) să nu fie pusă în pericol viaţa altor persoane.

b) împotriva acelora care, atacă persoanele învestite cu exerciţiul auto­rităţii publice sau cărora, potrivit legii, li se asigură protecţie de către poliţie;

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

b1) persoana împotriva căreia se exercită atacul, să facă parte din categoria persoanelor învestite cu exerciţiul autorităţii publice sau să i se asigure protecţie de către poliţie;

b2) există un atac material, direct, imediat şi injust, prin care este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a celor care fac parte din categoria persoanelor învestite cu exerciţiul autorităţii publice sau din categoria celor cărora li se asigură protecţie de către poliţie;

b3) uzul de armă se va executa numai dacă datorită împrejurărilor concrete ale săvârşirii faptei, atacul persoanei nu poate fi înlăturat prin alte mijloace;

b4) să nu fie pusă în pericol viaţa altor persoane.

c) împotriva persoanelor care încearcă să pătrundă ori să iasă în mod ilegal în sau din sediile de poliţie ori din perimetrele sau zonele păzite – vizibil delimitate – stabilite prin consemn;

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

c1) există un perimetru strict şi vizibil delimitat, stabilit prin consemn;

c2) să existe o încercare de pătrundere sau de ieşire ilegală în sau din sediul poliţiei, perimetru ori zonă păzită;

c3) prin consemn scris s-a dat în răspundere paza unităţi, subunităţii, perimetrului sau zonei;

c4) să nu fie pusă în pericol viaţa altor persoane;

d) pentru imobilizarea infractorilor care, după săvârşirea unor infracţiuni, în­cear­că să fugă;

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

d1) infractorul a fost surprins în flagrant în timpul săvârşirii unei infracţiuni grave

(contra libertăţii persoanei, contra patrimoniului, contra sănătăţii publice, infracţiuni comise cu violenţă, deţinere ilegală de arme de foc, muniţii, explozivi, substanţe toxice, radioactive, droguri, infracţiuni de contrabandă, etc.);

d2) după efectuarea somaţiei acesta încearcă să fugă, nesupunându-se cererii poliţistului de a rămâne la locul faptei;

d3) datorită împrejurărilor comiterii faptei nu poate fi folosit în mod eficient un alt mijloc pentru imobilizarea infractorului;

d4) să nu fie pusă în pericol viaţa altor persoane.

Gravitatea faptei va fi estimată în raport de prejudiciul produs, acţiunile violente ale infractorului, frecvenţa acestor categorii de fapte, numărul de participanţi, obiectele pe care le au asupra lor etc.

e) împotriva oricărui mijloc de transport folosit de agresorii prevăzuţi la lit. b) şi c), precum şi împotriva conducătorilor acestora care refuză să oprească la semnalele re­gulamentare ale organelor de poliţie, existând indicii temeinice că au săvârşit o infrac­ţiune ori că este iminentă săvârşirea unei infracţiuni;

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

e1) există certitudinea că ocupanţii acestor mijloace de transport săvârşesc sau au săvârşit o infracţiune gravă, transportă bunuri dobândite în urma comiterii unor infrac­ţiuni şi nu se opresc la semnalul regulamentar al poliţistului;

e2) poliţistul să fie obligatoriu îmbrăcat în uniformă sau să fie identificat/identificabil ca poliţist;

e3) datorită împrejurărilor comiterii faptei nu poate fi folosit în mod eficient un alt mijloc pentru imobilizarea mijlocului de transport;

e4) să nu fie pusă în pericol viaţa altor persoane.

Focul asupra vehiculelor se va executa numai asupra pneurilor.

Nu se folosesc arme de foc împotriva vehiculelor care nu opresc la semnalul regulamentar al poliţistului îmbrăcat în uniformă, decât dacă prin modul de conducere, se pune în pericol în mod evident, viaţa sau integritatea corporală a poliţistului sau a altei persoane.

f) pentru imobilizarea sau reţinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii temeinice că au săvârşit o infracţiune şi care ripostează ori încearcă să riposteze cu arma ori cu alte obiecte sau substanţe care pot pune în pericol viaţa ori integritatea corporală a persoanei;

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

f1) să se fi săvârşit o infracţiune iar persoana în cauză să opună rezistenţă sau să

ripos­teze cu arma sau cu alte obiecte care pot pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a poliţistului sau a altor persoane;

f2) să existe un atac material, direct şi imediat asupra poliţistului aflat în exercitarea măsurilor legale sau împotriva altor persoane;

f3) rezistenţa sau riposta persoanei în cauză să nu poată fi înfrântă în alt mod;

g) pentru a împiedica fuga de sub escortă sau evadarea celor aflaţi în stare legală de reţinere, arestare sau deţinere;

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

g1) să fie începută o acţiune de evadare din locurile legale de deţinere sau de sub escortă;

g2) prinderea sau imobilizarea evadaţilor sau escortaţilor să nu poată fi realizată prin alte mijloace;

g3) să nu fie pusă în pericol viaţa altor persoane.

h) împotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care încearcă să pătrundă fără drept în sediile sau perimetrele autorităţilor şi instituţiilor publice;

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

h1) să existe o încercare de pătrundere fără drept în sediile sau în perimetrele auto­rităţilor sau ale instituţiilor publice;

h2) atacul sau pătrunderea, după modul în care a fost concepută şi se execută să nu poată fi înlăturată prin alte mijloace sau metode;

h3) să nu fie pusă în pericol viaţa altor persoane.

i) împotriva celor care împiedică poliţiştii să execute misiuni specifice;

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

i1) există un atac material, direct, imediat şi injust, săvârşit împotriva poliţiştilor care să-i împiedice pe aceştia să-şi execute misiunile specifice;

i2) atacul să nu poată fi înlăturat prin alte mijloace sau metode;

i3) să nu fie pusă în pericol viaţa altor persoane.

j) în executarea intervenţiei antiteroriste, asupra obiectivelor atacate sau capturate de terorişti, în scopul reţinerii sau al capturării acestora, al elibe­rării ostaticilor şi restabilirii ordinii publice.

Se poate face uz de armă în acest caz dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

j1) să existe un atac terorist asupra unui obiectiv, acesta să fie capturat sau sunt luaţi ostatici;

j2) atacul sau deţinerea ostaticilor, datorită modului în care a fost conceput şi executat, să nu poată fi înfrânt prin alte mijloace;

j3) să nu fie pusă în pericol viaţa sau sănătatea ostaticilor sau a altor persoane.

(2) În cazurile prevăzute la lit. c), d), g), h) şi i) se va face uz de armă numai după ce s-a făcut somaţia legală.

(3) În cazurile prevăzute la lit. h) şi i) se va face uz de armă numai după ce s-a repetat de trei ori, la intervale suficiente de timp pentru dispersarea participanţilor, somaţia: „Pă­ră­siţi zona (…), se vor folosi arme de foc!” după care se va executa un foc în plan verti­cal. Se va deschide foc asupra atacatorilor numai la ordinul celui care conduce acţiunea şi numai în zona  picioarelor, pentru a evita cauzarea morţii acestora şi a se realiza imo­bi­lizarea.

(4) În cazurile prevăzute la lit. a), b), f), şi j) când poliţistul se află în legitimă apărare, poate face uz de armă şi fără somaţie, dacă nu există timpul necesar pentru aceasta.

9. Înainte de a trece la acţiune, se realizează o analiză rapidă a situaţiei existente la faţa locului pentru a se stabili date concrete privind faptele săvârşite, eventualii martori, autorii faptelor, dacă sunt sau nu înarmaţi, gradul de agresivitate, precum şi comportamentul pe care îl au în momentul surprinderii.

10. (1) Armamentul din dotare se foloseşte numai după efectuarea somaţiilor legale.

(2) Somaţia se face prin cuvintele: „POLIŢIA, STAI!”. În caz de nesupunere, se repetă somaţia prin cuvintele „STAI CĂ TRAG!”. Dacă cel în cauză nu se supune nici de această dată, somaţia se realizează prin tragerea unui foc de avertisment în plan vertical. Dacă cei (cel) în cauză nu se supun nici acestei somaţii legale, se face uz de armă în direcţia acestora, trăgând, pe cât posibil, la picioare, astfel încât să se realizeze imobilizarea şi să se evite uciderea persoanelor.

(3) Ca excepţie, se poate face uz de armă şi fără somaţie, în cazul atacului exercitat prin surprindere asupra poliţistului sau asupra altor persoane, precum şi pentru reţinerea infractorilor care ripostează cu arme albe sau de foc, dacă lipseşte timpul necesar pentru somaţie.

11. împotriva persoanelor care ripostează cu arme, se face uz de armă din poziţia adăpostit, poliţistul aplicând orice altă măsură pentru a se proteja.

12. Se evită, pe cât posibil, folosirea armamentului din dotare împotriva minorilor, femeilor şi bătrânilor.

13. Este interzisă folosirea armamentului în următoarele cazuri:

a) împotriva copiilor, femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vădite de invaliditate, cu excepţia cazurilor în care aceştia înfăp­tuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau inte­gritatea corporală a uneia ori mai multor persoane;

b) în situaţiile în care s-ar primejdui viaţa altor persoane ori s-ar viola teritoriul, spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin;

14. Se evită, pe cât posibil, folosirea armelor de foc în zonele aglomerate unde pot fi periclitate viaţa sau integritatea corporală a altor persoane, exceptându-se focul de avertisment în plan vertical.

15. În momentul imobilizării unei persoane şi al aplicării cătuşelor, arma­mentul se introduce în toc sau în hamul de susţinere, după caz.

16. (1) Armamentul împotriva vehiculelor se foloseşte numai dacă există certitudinea că ocupanţii acestora săvârşesc sau au săvârşit o infracţiune gravă, transportă bunuri dobândite în urma comiterii unor fapte ilicite şi nu opresc la semnalul regulamentar al poliţistului în uniformă.

(2) Focul asupra vehiculelor se execută numai asupra pneurilor.

17. (1) Fiecare situaţie în care s-a făcut uz de armă se raportează ierarhic de                urgenţă.

(2) De îndată ce va fi posibil, se întocmeşte raportul în scris.

(3) Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică, de îndată procurorului competent, potrivit legii.

18. În cazul folosirii armelor de foc pentru somaţie, ori dacă nu au rezultat victime sau pagube materiale, în mod obligatoriu, evenimentul va fi raportat ierarhic şi se vor efectua cercetări  administrative în legătură cu condiţiile şi legalitatea uzului de armă.

19. Dacă în urma uzului de armă au rezultat victime sau prejudicii materiale se iau următoarele măsuri:

a) acordarea primului ajutor victimelor şi asigurarea transportului la o unitate sanitară;

b) raportarea imediată, prin orice mijloc, a cazului şi a urmărilor acestuia;

c) asigurarea pazei locului faptei, marcarea şi conservarea urmelor;

d) raportarea ierarhică a evenimentului şi informarea parchetului competent teritorial, pentru efectuarea cercetării la faţa locului.

20. În situaţii speciale, de pericol iminent pentru viaţa şi integritatea sa ori a altor persoane, sau care afectează siguranţa naţională, ca urmare a acţiunilor violente ale unor persoane ce folosesc sau intenţionează în mod vădit să folosească arme albe sau de foc, poliţistul poate face uz de armă folosind orice altă armă care nu îi aparţine, dar se află în acel moment la îndemână, în aceleaşi condiţii în care face uz de arma de serviciu.

21. În toate cazurile de folosire a armamentului, focul se va executa în scopul imobilizării, evitându-se lovirea zonelor vitale.

22. (1) Executarea focului letal intenţionat asupra unei persoane nu poate fi făcută decât în situaţiile limitative prevăzute de Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

(2) Focul letal intenţionat nu poate fi folosit decât în cazurile enumerate la art. 8 alin. (1) lit. a), b), g) şi j) din această procedură, coroborate cu art.2, lit. a) şi b) din Convenţie, precum şi în cazul prevăzute la lit. h), coroborat cu art.2  lit.c din Convenţie.

Art. 2 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale care se referă la dreptul la viaţă, prevede că:

„1. Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal în cazul în care infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege.

2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesară la forţă :

a. pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenţei ilegale ;

b. pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane legal deţinute ;

c. pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecţie”.

V. RESPONSABILITĂŢI

1. Şeful nemijlocit coordonează, sprijină, îndrumă şi controlează persoanele care aplică procedura, urmărind respectarea acesteia şi a variantei / variantelor revizuite.

2. Persoanele care utilizează această procedură aplică forma iniţială, precum şi varianta / variantele revizuită / revizuite de la data intrării în vigoare a acesteia / acestora.

3. Prezenta procedură nu exclude şi nu limitează obligaţia personalului implicat în aceste activităţi de a-şi însuşi şi respecta actele normative/dispoziţiile în vigoare, precum şi prevederile din Regulamentului de organizare şi funcţionare şi din Fişa postului.

VI. DISPOZIŢII FINALE

1. Procedura se difuzează personalului care execută sau participă la activităţile  respective de către emitent.

2. Actuala procedură se revizuieşte în cazul în care apar modificări organizatorice sau reglementări legale cu caracter general şi intern pe baza cărora se desfăşoară activităţile care fac obiectul acestei proceduri.

3. Anexele nr.  1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta procedură.

4. Anexele se păstrează la emitent.

5. Această procedură se aplică începând cu data de 27.10.2008.

ANEXE:

Anexa 1 – Lista de difuzare

Anexa 2 – Lista reviziilor

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.