MANAGEMENTUL PREVENIRII ŞI COMBATERII VIOLENŢEI ÎN FAMILIE

Managementul prevenirii şi combaterii violenţei în familie ( managementul de caz ) este o metodă managerialăde coordonare a tuturor serviciilor de asistenţă medicală, psihologică şi socială şi constă în activitatea de identificare a necesităţilor victimei violenţei în familie/agresorului familial, planificarea, coordonarea şi monitorizarea implementării măsurilor din planul individualizat de asistenţă a acesteia/acestuia, având ca scop: prevenirea fenomenului de violenţă în familie ( VF );asistarea şi protejarea (din punct de vedere medical, psihologic, juridic, social) victimei violenţei în familie aflată în situaţii de criză sau ante/post criză;asistarea şi protejarea altor membri ai familiei, indirect afectaţi de fenomenul violenţei în familie;reinserţia socio-profesională a victimei violenţei în familie/membrilor indirect afectati, activităţi desfăşurate de profesionişti în domeniul VF din diferite servicii sau instituţii publice sau private.Toţi furnizorii de servicii sociale în domeniul VF vor folosi managementul de caz, ca metodă modernă de lucru, cu respectarea standardelor prevăzute de legislaţia în vigoare.
Principiul fundamental al practicii managementului de caz este ca resursele să fie alocate în raport cu nevoile individului într-un mod care să fie eficient pentru ambele părţi: rezultate pozitive pentru persoanele asistate şi cost scăzut pentru servicii. Eficienţa managementului de caz este analizată în raport cu:alocarea resurselor în funcţie de cerinţele fiecărui caz;gradul de coordonare al serviciilor astfel încât să fie acoperite toate cerinţele unui caz fără ca resursele să fie irosite;creşterea eficienţei raportului: cost scăzut pentru serviciu-beneficii pentru persoana asistată.Managementul de caz ca practică de lucru, propune evaluarea nevoilor individului, a mediului social în care acesta trăieşte şi a reţelei de servicii disponibile, în acord cu care managerul de caz construieşte o strategie individuală de intervenţie pe baza nevoilor prioritare şi a resurselor disponibile. Această orientare de lucru arată că asistentul social manager de caz nu se mai focalizează pe selectarea beneficiarilor eligibili pentru un serviciu, ci se focalizează pe identificarea problemelor persoanei asistate şi a serviciilor din reţea care sunt eficiente pentru acoperirea acestor nevoi. Se va pune accentul pe stabilirea gradului de urgenţă şi al gravităţii actelor de violenţă, victimele astfel identificate având prioritate în acordarea de servicii.
Managerul de caz (MC) este profesionistul care asigură coordonarea activităţilor de asistenţă si protecţie socială specială a victimei VF, desfăşurate prin intermediul unei echipe multidisciplinare şi a unui responsabil de caz (care poate fi asistentul familial, conf. legislatiei in vigoare). Managerul de caz (asistentul social/psihologul/psihopedagogul, poliţistul, şi alte specializări în domeniul socio-uman, cu competenţe în domeniul violenţei în familie, prevăzute legal ), este profesionistul specializat în servicii sociale (din administraţia de stat sau organizaţii neguvernamentale) care stabileşte, împreună cu furnizorul de servicii sociale în domeniul VF, criteriile de eligibilitate pentru accesul clientului la servicii, colaborează cu responsabilul de caz, facilitează interacţiunea între specialiştii din instituţii diferite implicate în procesul asistării victimei VF – guvernamentale sau neguvernamentale. Atribuţii ale managerului de caz:
-coordonează toate activităţile de asistenţă şi protecţie specială a victimei VF, asigură respectarea etapelor managementului de caz;elaboreaza planul individualizat de intervenţie/celelalte planuri specializate prevăzute în legislaţia privind serviciile sociale, stabileşte componenţa echipei multidisciplinare/interdisciplinare, stabileşte responsabilul de caz, organizează întâlnirile de caz;
-asigură colaborarea tuturor factorilor identificaţi ca fiind importanţi în gestionarea situaţiei de VF sau în privinţa reintegrării socio-profesionale a victimei (instituţii, familie, agresor, specialişti);-coordonează responsabilul de caz ( RC ), facilitează comunicarea RC cu toţi factorii importanţi necesari în gestionarea situaţiei de VF;-raportează compartimentului cu atribuţii privind combaterea violenţei din cadrul DMPS, respectiv direcţiilor/departamentelor de monitorizare/ANPF cazurile (înregistrate/soluţionate/ închise/monitorizate);-elaborează planul de siguranţă şi evaluare a riscului;-comunică deciziile de închidere a cazului;
Responsabilul de caz (RC) (asistentul social/psihologul/psihopedagogul, poliţistul şi alte specializări din domeniul socio-uman cu competenţe în domeniul violenţei în familie, prevăzute legal) este profesionistul din domeniul VF care, prin delegarea atribuţiilor de către MC, asigură coordonarea activităţilor şi implementarea programelor de intervenţie specializate (planul de intervenţie individualizat, planul de reabilitare şi reinserţie socio-profesională, planul de prevenire a redeschiderii cazului, planul de siguranţă şi de evaluare a riscului, ş.a.).
Atribuţii ale RC: -asigură implementarea planului individualizat de intervenţie/ a celorlalte planuri de intervenţie prevăzute de legislaţie /planului de siguranţă şi evaluare a riscului, asigură furnizarea serviciilor sociale necesare gestionării situaţiei de VF/reinserţie socio-profesională, conform planului de intervenţie elaborat;
-întocmeşte / reactualizează dosarul de caz;
-asigură comunicarea tuturor deciziilor şi serviciilor ce vizează victima VF (asigură explicarea pe înţelesul beneficiarului a tot ceea ce se întreprinde în folosul acesteia şi numai în condiţiile în care victima îşi dă acordul pentru serviciile propuse);
-monitorizează implementarea serviciilor presupuse de planul individualizat de intervenţie Etapele managementului de caz (cf. O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare): evaluarea iniţială; elaborarea planului de intervenţie; evaluarea complexă; elaborarea planului individualizat de asistenţă şi îngrijire; implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenţie şi în planul individualizat; monitorizarea; reevaluarea; evaluarea opiniei beneficiarului.
a. Identificarea, evaluarea iniţială, preluarea cazului
Implică o evaluare iniţială a extensiei problemei pentru care se oferă ajutor şi criteriile practicate de către serviciu pentru stabilirea persoanelor care pot beneficia de asistenţă.Atunci când este semnalat un caz de violenţă în familie, asistenţii sociali din cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială trebuie să facă o investigaţie socială în maxim 72 de ore de la înregistrarea solicitării directe, a referirii sau a semnalării cazului, pentru a determina:
dacă este necesară o intervenţie de urgenţă; aceasta se impune atunci când victima violenţei este în pericol de abuz imediat;
serviciile de urgenţă ( Poliţie, Primărie etc.) spre care să fie îndreptat cazul. Pentru a decide dacă copilul/persoana adultă este în pericol, este necesar ca asistenţii sociali din cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială:
să identifice aspectele care determină intervenţia în regim de urgenţă şi să stabilească modul în care acestea afectează victima;
să examineze riscurile actuale în care se află membrii familiei;
să determine dacă membrii familiei sau alţi membrii ai comunităţii pot interveni fără să fie necesară intervenţia serviciilor de asistenţă specializate în regim de urgenţă.
b. Elaborarea planului de intervenţie
Managerul de caz asigură realizarea evaluării iniţiale în maxim 72 de ore de la înregistrarea solicitării directe, a referirii sau a semnalării cazului. – evaluarea iniţială are loc în cel mai scurt timp în funcţie de urgenţa şi gravitatea cazului.
În situaţii de urgenţă în cazul în care deplasarea managerului de caz sau a echipei mobile de intervenţie necesită o durată mai mare de o oră, evaluarea iniţială este efectuată de către responsabilii de caz din cadrul autorităţii locale din comunitatea în care se află victima.
Se întocmeşte un raport de evaluare iniţială (în maxim 48 ore de la înregistrarea cazului) în baza căruia se ia decizia continuării managementului de caz sau închiderii cazului prin referire sau orientare către alte servicii/instituţii abilitate. În cazul confirmării cazului, acesta trebuie repartizat unui MC care va prelua gestionarea întregii probleme cu ajutorul RC şi a echipei multidisciplinare. Se comunică beneficiarului conţinutul raportului de evaluare iniţială.
c. Evaluarea complexă a persoanei asistate şi a mediului de viaţă:
Pentru o evaluare corectă a nevoilor şi resurselor, asistentul social trebuie să înţeleagă modul în care elementele contextului social, familial şi individual afectează situaţia persoanei asistate:
voinţa persoanei asistate de a utiliza sprijinul asistentului social pentru îmbunătăţirea eliminarea formelor de violenţă în familie
cadrul familial (relaţiile dintre membrii familiei; compoziţia familiei şi relaţia cu rudele; situaţiile în care membrii familiei au mai beneficiat de suportul serviciilor sociale şi modul în care au fost folosite resursele pentru soluţionarea problemelor; distribuţia rolurilor şi a puterii în familie, etc.)
gradul de integrare al persoanei asistate în comunitate (sentimentul de apartenenţă la grupurile sociale; responsabilităţile asumate în cadrul comunităţii; modul de utilizare a resurselor comunitare pentru a răspunde nevoilor personale sau familiale, etc.)
aspectele de natură emoţională (tendinţa de a se retrage şi a se izola de ceilalţi; înclinaţia spre stări cum ar fi furia, teama, ruşinea, etc.)
aspectele de natură intelectuală (modul de utilizare al informaţiilor pentru înţelegerea propriei persoane, a problemelor şi a celorlalţi; modalitatea de folosire a informaţiilor şi cunoştinţelor pentru a lua decizii, etc.)
Procesul de evaluare complexă urmăreşte aspectele care se referă la situaţia individualizată a beneficiarului, aşa cum sunt ele definite conf. OUG 68/2003, art. 33, al. (1)-(3), art. 34-39. Datele colectate în cadrul acestei etape provin din interviul asistentului social cu:
persoana asistată;
membrii familiei;
agresorul;
părinţii/persoanele care o îngrijesc;
specialiştii serviciilor comunitare (Poliţia Comunitară, Primărie etc ) .
După colectare şi înregistrare, asistentul social analizează informaţiile raportându-se la punctele tari şi punctele slabe ale persoanei asistate şi ale mediului în care aceasta trăieşte pentru găsirea celor mai potrivite soluţii. În baza acestei analize, asistentul social, împreună cu persoanele asistate, stabileşte modalitatea de acţiune şi de utilizare a resurselor existente. După această analiză, asistentul social stabileşte împreună cu persoana asistată (în cazul persoanelor adulte care au capacitate de discernământ) resursele pe care aceasta doreşte să le utilizeze pentru remedierea situaţiei şi îndepărtarea factorilor de risc care favorizează repetarea violenţei.
d. Planificarea intervenţiei împreună cu persoana asistată, atunci când aceasta are capacitate de discernământ
Planul individualizat de asistenţă şi îngrijire reprezintă intenţia de realizare a schimbărilor necesare şi dorite pentru protecţia victimelor violenţei şi asistenţa agresorului. Asistentul social manager de caz împreună cu echipa interdisciplinară, elaborează planul individualizat de intervenţie în maxim 30 de zile de la înregistrarea cazului. Factorii de bază ai planificării intervenţiei sunt:
stabilirea obiectivelor intervenţiei;
identificarea a ceea ce trebuie schimbat pentru atingerea obiectivelor;
stabilirea activităţilor pe care părţile implicate urmează să le realizeze;
stabilirea procedurilor de lucru;
stabilirea timpul de lucru.
Planul individualizat de protecţie reprezintă o intenţie de realizare a unei schimbări dorite şi intenţionate, de modificare a comportamentelor individuale într-o perioadă de timp limitată utilizând resursele alocate şi având capacitatea de menţinere a modificărilor produse la nivelul beneficiarului. Planul de intervenţie trebuie să respecte alegerile, aşteptările, scopurile pe termen scurt/lung ale beneficiarului, efectele trebuie explicate pe înţelesul acestuia.
e. Implementarea planului de intervenţie şi monitorizarea
Asistentul social manager de caz este specialistul care asigură coordonarea implementării activităţilor de asistenţă si protecţia victimei violenţei în familie. Intervenţia este partea cea mai vizibilă a procesului de asistenţă. Un plan de intervenţie nu are nici o valoare dacă nu există o înţelegere clară asupra modului în care va fi implementat.
f. Închiderea cazului şi monitorizarea post-intervenţie
În cazul violenţei în familie, închiderea unui caz trebuie să fie continuată de monitorizare post-intervenţie, în special în cazurile în care victima rămâne în preajma agresorului. Chiar dacă agresorul urmează un program individual de asistenţă (consiliere, psihoterapie, tratament sub medicaţie pentru scoaterea de sub dependenţa diferitelor substanţe, etc), rămâne riscul ca acesta să repete actele de violenţă. De aceea închiderea unui caz trebuie făcută numai după o monitorizare de durată a cazului şi numai după ce specialiştii care au gestionat cazul dispun de suficiente informaţii care să arate faptul că victima şi agresorul pot face faţă situaţiilor de risc care pot apare. Închiderea cazului trebuie făcută numai după ce victimei i s-au comunicat toate elementele pe care specialiştii le identifică în privinţa posibilităţii de „recidivă” a actelor de violenţă, prin decizia autorităţii competente la recomandare asistentului social manager de caz şi se înregistrează într-o bază de date pentru facilitarea accesului la informaţii în situaţia de redeschidere a cazului.
g. Evaluarea opiniei beneficiarului
Specialistul trebuie să fie preocupat de performanţa metodelor folosite în rezolvarea cazului şi cunoaşterea schimbărilor necesare pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului. Gradul de satisfacţie va fi stabilit prin evaluarea opiniei beneficiarului cu privire la serviciile de care a beneficiat (feed-back)
Echipa interdisciplinară şi interinstituţională include profesionişti în domeniul VF: asistent social, psiholog, psihoterapeut, psihiatru, medic de alte diferite specialităţi, medic legist, poliţist, jurist, referenţi de specialitate ; echipa interdisciplinară, cea care asigură serviciile sociale specializate include specialiştii prevăzuţi de legislatia în vigoare: OUG 68/2003, art.20, al.(2), (3). Managerul de caz împreună cu echipa, elaborează planul individualizat de intervenţie în maxim 30 de zile de la înregistrarea cazului. Managerul de caz desemnează responsabilul de caz şi se asigură de transmiterea către fiecare membru al echipei multidisciplinare a responsabilităţilor şi serviciilor ce urmează a fi furnizate beneficiarului. Planul de intervenţie trebuie să respecte alegerile, aşteptările, scopurile pe termen scurt/lung ale beneficiarului, efectele trebuie explicate pe înţelesul acestuia.
REZUMAT
Managementul prevenirii şi combaterii violenţei în familie ( managementul de caz ) este o metodă managerială de coordonare a tuturor serviciilor de asistenţă medicală, psihologică şi socială şi constă în activitatea de identificare a necesităţilor victimei violenţei în familie/agresorului familial, planificarea, coordonarea şi monitorizarea implementării măsurilor din planul individualizat de asistenţă a acesteia/acestuia, având ca scop: prevenirea fenomenului de violenţă în familie ( VF );asistarea şi protejarea (din punct de vedere medical, psihologic, juridic, social) victimei violenţei în familie aflată în situaţii de criză sau ante/post criză;asistarea şi protejarea altor membri ai familiei, indirect afectaţi de fenomenul violenţei în familie;reinserţia socio-profesională a victimei violenţei în familie/membrilor indirect afectati, activităţi desfăşurate de profesionişti în domeniul VF din diferite servicii sau instituţii publice sau private.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.