NORME PRIVIND PROTECŢIA INFORMAŢIILOR CLASIFICATE ALE ORGANIZAŢIEI TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD ÎN ROMÂNIA

Probleme:

1. Principii generale;
2. Determinări conceptuale;
3. Accesul la informaţiile clasificate NATO;
4. Sistemul naţional de registre;
5. Securitatea fizică;
5.1. Planul de securitate al obiectivului;
6. Securitatea personalului;
7. Securitatea documentelor;
8. Securitatea industrială;
9. Curieratul;
10. Infosec;
11. Activitatea de control;
12. Pregătirea personalului.

OBIECTIVE  OPERAŢIONALE:

După parcurgerea acestei teme, cursantul va fi în măsură să:

–         definească noţiunile de bază cu care se operează în conţinutul Normelor;

–         cunoască modalităţile practice de protecţie a informaţiilor;

–         enumere măsurile stabilite pentru protecţia fizică;

–         stabilească corelaţiile între măsurile naţionale şi cele ale NATO privind informaţiile clasificate;

–         aprofundeze în ce constau obligaţiile şi răspunderile structurii/funcţionarului de securitate;

–         precizeze regulile privind accesul la informaţiile clasificate;

–         fie capabil să execute întocmai, la timp şi conform actelor normative în  vigoare sarcinile de serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate.

Principii generale

România a semnat la data de 8 iulie 1994 Acordul de securitate cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), iar la data de 10 septembrie 1994 Codul de conduită. În baza acestor documente România şi-a luat angajamente clare de a proteja şi apăra informaţiile şi materialele clasificate ale Alianţei nord-atlantice şi membrilor acesteia, în conformitate cu documentul „Securitatea în cadrul NATO-C-M (55) 15 (Final)” şi cu actele normative naţionale.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate ale NATO au competenţe următoarele instituţii: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale – Direcţia generală de informaţii a apărării şi Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, îndeplinesc atribuţii specifice, conform competenţelor legale, şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Protecţie şi Pază.

2. Determinări conceptuale

Informaţie semnifică acea noţiune care poate fi comunicată în orice formă.

Informaţie clasificată semnifică acea informaţie sau material care necesită protecţie împotriva dezvăluirii neautorizate, atribuindu-i-se în acest scop o clasificare de securitate.

Material include documente şi orice elemente ale unui echipament, mecanism sau armament prelucrat ori în curs de prelucrare.

Informaţii clasificate NATO se referă la toate informaţiile clasificate de natură politică, militară şi economică, vehiculate în cadrul NATO, elaborate în cadrul structurilor NATO sau primite de la statele membre ori de la alte organizaţii internaţionale.

Document semnifică toate tipurile de medii de stocare a informaţiilor, cum ar fi: documentele pe suport hârtie (documentele tipărite, copii, traduceri, schiţe, hărţi, planşe, fotografii, desene, note, hârtii de indigo, listinguri etc.), mediile de stocare ale calculatoarelor (suporturi optice, benzi magnetice, casete, dischete, hard-discuri, memorii PROM şi EPROM etc.), microfilme, riboane de printare, dispozitivele de procesare portabile (agende electronice, laptop) la care hard-discul este folosit pentru stocarea informaţiilor clasificate NATO.

Document clasificat NATO semnifică acel document care conţine informaţii clasificate NATO.

Securitatea documentelor clasificate NATO reprezintă ansamblul procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor privind gestionarea şi controlul documentelor clasificate NATO.

Gestionarea informaţiilor clasificate NATO reprezintă totalitatea activităţilor de primire, de evidenţă a elaborării şi consultării, verificare, evidenţă, distribuţie, transmitere, transport, multiplicare, distrugere, inventariere şi arhivare a informaţiilor clasificate NATO.

Controlul informaţiilor clasificate NATO reprezintă totalitatea activităţilor de verificare a modului în care sunt gestionate documentele clasificate NATO.

3. Accesul la informaţiile clasificate NATO

Accesul la informaţiile clasificate NATO se acordă în baza certificatului de securitate şi a respectării principiului nevoii de a şti (need-to-know).

Acestea sunt de doua tipuri:

– certificat de securitate tip A, cu o valabilitate de 3 ani, care permite accesul la informaţii şi documente clasificate NATO;

– certificat de securitate tip B, care autorizează participarea persoanei la activităţi organizate de Alianţa Nord – Atlantică în cadrul cărora se vehiculează informaţii clasificate NATO şi pentru care Alianţa Nord – Atlantică solicită astfel de documente. Acest tip de certificat este valabil doar pe durata desfăşurării activităţii respective. Certificatele de securitate tip B nu se eliberează în absenţa certificatelor de securitate tip A.

Nivelul de acces acordat prin certificatul de securitate eliberat trebuie să fie similar cu nivelul de clasificare a informaţiilor la care persoana necesită acces în îndeplinirea sarcinilor sale de serviciu.

Accesul la informaţii clasificate NATO pe baza certificatului de securitate trebuie să respecte principiul nevoia de a şti (need-to-know), care are următorul înţeles: nici o persoană nu este îndreptăţită doar prin rang, funcţie sau certificat de securitate să aibă acces la informaţii clasificate NATO.

Numărul persoanelor care au acces la informaţii şi documente clasificate NATO trebuie restrâns la cele ale căror activitate şi îndatoriri profesionale impun lucrul cu astfel de informaţii.

Persoanele cărora le-au fost eliberate certificate de securitate şi urmează să li se acorde accesul la informaţii clasificate NATO vor fi instruite de către funcţionarul de securitate al instituţiei cu privire la reglementările şi normele de protecţie a acestora. Acestea se vor angaja, sub semnătură, să asigure securitatea informaţiilor clasificate NATO şi să respecte prevederile reglementărilor specifice pe linia protecţiei informaţiilor clasificate / planurilor de securitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

4. Sistemul naţional de registre

Structura instituţională se referă la ministere, organisme centrale, instituţii, autorităţi, agenţii, agenţi economici etc., în care sunt sau vor fi utilizate informaţii clasificate NATO.

Componenţa a sistemului naţional de registre (CSNR) se referă la acea componentă din cadrul unei structuri instituţionale, responsabilă cu gestionarea şi consultarea informaţiilor clasificate NATO. Acestea sunt: Registrul Central, registrele externe, registrele interne, subregistrele şi punctele de lucru.

Sistemul naţional de registre reprezintă ansamblul tuturor CSNR.

În cadrul sistemului naţional de registre sunt aplicate unitar reglementările privind securitatea fizică, securitatea personalului, securitatea documentelor, securitatea industrială şi INFOSEC pentru a se asigura cadrul adecvat gestionarii informaţiilor clasificate NATO în conformitate cu standardele NATO de securitate.

Fiecare structură instituţională (militară sau civilă) care utilizează informaţii clasificate NATO are obligaţia să îşi înfiinţeze propria CSNR, forma de organizare a acesteia depinzând de volumul şi de nivelul de clasificare a informaţiilor vehiculate, în concordanţă cu structura administrativă existentă.

Registrul Central reprezintă CSNR care este constituită şi funcţionează în cadrul ANS şi răspunde, la nivel naţional, de gestionarea şi controlul tuturor informaţiilor clasificate NATO.

Registrul extern reprezintă CSNR aflata in exteriorul tarii, subordonata Registrului Central, care gestionează informaţiile clasificate NATO primite/transmise de la/la NATO si de la/la celelalte structuri de securitate ale Alianţei nord-atlantice.

Registrul intern reprezintă CSNR care gestionează si controlează, la nivelul unei structuri instituţionale, informaţiile clasificate NATO.

Subregistrul reprezintă CSNR subordonata unui registru intern si care gestionează si controlează, la nivel departamental, informaţiile clasificate NATO.

Punctul de lucru reprezintă CSNR care are doar atribuţii de evidenta, consultare, distribuţie, păstrare si control al informaţiilor clasificate NATO.

Modul de organizare a unei CSNR este determinat in principal de volumul informaţiilor clasificate NATO pe care le gestionează si de nivelul de clasificare a informaţiilor vehiculate, precum si de atribuţiile funcţionale pe care trebuie sa le îndeplinească.

5. Securitatea fizică

Securitatea fizica reprezintă ansamblul reglementarilor, normelor si masurilor care au drept scop prevenirea accesului neautorizat la informaţii clasificate NATO, precum si a oricăror situaţii, împrejurări sau fapte de natura sa pericliteze ori sa compromită securitatea si integritatea acestora.

Conducătorii instituţiilor asigura punerea in aplicare si respectarea masurilor de protecţie fizica a informaţiilor clasificate NATO prin desemnarea unei structuri/unui funcţionar de securitate.

Nivelurile de protecţie fizica se stabilesc in funcţie de următorii parametri:

a) nivelul de clasificare a informaţiilor;

b) volumul si suportul fizic de prezentare a informaţiilor clasificate NATO;

c) nivelul de acces conferit de certificatul de securitate, cu aplicarea principiului nevoii de a şti (need-to-know);

d) situaţia din zona de localizare a obiectivului.

Termenul obiectiv defineşte totalitatea zonelor de securitate in care sunt gestionate informaţii clasificate NATO.

Zonele de securitate sunt împărţite în 3 clase definite, organizate si administrate conform următoarelor criterii:

a) Zona de securitate clasa I presupune ca orice persoana aflata in interiorul acesteia are acces la informaţii clasificate NATO. In aceasta zona se pot gestiona informaţii clasificate NATO pana la nivelul SECRET. O asemenea zona necesita:

1. perimetru clar definit si protejat, in care toate intrările si ieşirile sunt supravegheate;

2. controlul sistemului de intrare, care sa permită numai accesul persoanelor verificate corespunzător si autorizate in mod special;

3. indicarea clasei si a nivelului de securitate a informaţiilor existente.

b) Zona de securitate clasa II presupune gestionarea informaţiilor clasificate NATO prin aplicarea unor masuri specifice de protecţie a acestora împotriva accesului persoanelor neautorizate. In aceasta zona se pot gestiona informaţii clasificate NATO pana la nivelul CONFIDENTIAL.

O asemenea zona necesita:

1. perimetru clar definit si protejat, in care toate intrările si ieşirile sunt supravegheate;

2. controlul sistemului de intrare, pentru a permite accesul numai persoanelor verificate si autorizate sa pătrundă in aceasta zona. Pentru toate celelalte persoane trebuie sa existe reguli de însoţire, supraveghere si prevenire a accesului neautorizat in aceasta zona.

c) Zona administrativa. In jurul zonelor de securitate clasa I sau clasa II poate fi stabilita o zona administrativa cu perimetru vizibil definit, in interiorul căreia sa existe posibilitatea de control al personalului si vehiculelor. In zona administrativa sunt gestionate numai informaţii NATO/RESTRICTED.

Incintele in care nu se lucrează zilnic 24 de ore vor fi inspectate imediat după orele de program pentru a verifica daca informaţiile clasificate NATO sunt protejate corespunzător.

Intrările in zonele de securitate clasa I si clasa II vor fi controlate prin permis de intrare sau printr-un sistem de recunoaştere personala aplicat personalului permanent. De asemenea, trebuie instituit un sistem de control al vizitatorilor in vederea interzicerii accesului neautorizat la informaţii clasificate NATO.

Permisul de intrare nu va specifica in clar identitatea organizaţiei emitente sau locul in care destinatorul are acces. Controlul intrărilor si ieşirilor poate fi completat de un sistem automatizat de identificare, care nu se substituie sistemului de paza si apărare.

Inopinat sau la ordin, la intrarea sau la ieşirea din zonele de securitate clasa I sau clasa II, va fi efectuat controlul bagajelor (incluzând colete, genţi si alte containere in care s-ar putea transporta informaţii si materiale clasificate NATO).

Personalul care asigura sistemul de paza si apărare pentru zonele de securitate si informaţiile clasificate NATO, gestionate in interiorul obiectivului, trebuie sa destina certificat de securitate si sa fie instruit permanent cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice.

In afara orelor de program si in zilele nelucrătoare se vor organiza patrulări in perimetrul obiectivului, la intervale care vor fi stabilite prin instrucţiuni elaborate pe baza planului de securitate al obiectivului.

Pentru eficientizarea sistemelor de paza si apărare trebuie asigurata detectarea pătrunderii neautorizate prin folosirea unor modalităţi adecvate (televiziune cu circuit închis, sisteme de alarma sau pentru inspectare vizuala). Se va constitui in mod obligatoriu o forţa de intervenţie pentru situaţii de urgenta. Timpul de reacţie a personalului de paza si apărare in situaţii de urgenta va fi testat periodic.

Atunci când se folosesc sisteme de alarma, televiziune cu circuit închis sau alte dispozitive destinate supravegherii zonelor de securitate ori protecţiei informaţiilor clasificate NATO trebuie sa existe o sursa de alimentare de rezerva (generator de avarie).

Informaţiile clasificate NATO sunt păstrate in containere speciale care se împart in 3 clase: seifuri (containere cu cifru), fişete metalice prevăzute cu cifru, mobilier de birou adecvat numai pentru păstrarea informaţiilor.

In situaţii de urgenta, daca documentele clasificate NATO trebuie evacuate, se vor utiliza lăzi metalice.

Încuietorile folosite la containerele in care sunt păstrate informaţii clasificate NATO nu trebuie scoase din obiectiv.

Combinaţiile încuietorilor containerelor vor fi cunoscute numai de persoanele abilitate.

In afara orelor de program cheile de serviciu de la încăperile si containerele din cadrul obiectivului vor fi păstrate in cutii sigilate la personalul care asigura paza si apărarea. Acestea vor fi utilizate pentru intervenţie in situaţii de urgenta. Cutiile vor fi predate/primite, pe baza de semnătura, intr-un registru special destinat.

Cheile de rezerva si combinaţiile încuietorilor vor fi păstrate in plicuri mate, sigilate, la seful structurii/funcţionarul de securitate. Evidenta fiecărei combinaţii trebuie păstrata in plic separat. Cheilor si plicurilor trebuie sa li se asigure un nivel de protecţie corespunzător nivelului de clasificare a informaţiilor clasificate NATO la care acestea permit accesul.

Cunoaşterea combinaţiilor containerelor de securitate va fi restrânsa la un număr minim de persoane.

Copiatoarele si dispozitivele telefax vor funcţiona in încăperi special destinate, in care vor avea acces doar persoanele autorizate sa le utilizeze.

5.1. Planul de securitate al obiectivului

Pe baza prezentelor reglementari, a normelor si reglementarilor proprii fiecărei instituţii structura/funcţionarul de securitate va elabora planul de securitate al obiectivului, aprobat de conducătorul instituţiei si avizat de instituţiile abilitate prin lege.

Elementele obligatorii care trebuie cuprinse in planul de securitate sunt următoarele:

a) delimitarea si marcarea zonelor de securitate;

b) sistemul de control al accesului;

c) sistemul de avertizare si alarmare;

d) sistemul de paza si apărare;

e) planul de evacuare a documentelor in caz de urgenta;

f) modul de acţiune in situaţii de urgenta (masuri de evacuare/distrugere a documentelor);

g) modul de raportare, investigare si evidenta a încălcărilor măsurilor de securitate;

h) modalităţile de realizare a pregătirii si instruirii personalului;

i) responsabilităţile privind verificarea sistemului de securitate al obiectivului;

j) modalităţile de realizare a inspecţiilor asupra masurilor de securitate aplicate in cadrul obiectivului.

6. Securitatea personalului

Securitatea personalului reprezintă ansamblul procedurilor de securitate care se aplica persoanelor care urmează sa aibă acces la informaţii clasificate NATO.

Masurile de securitate a personalului sunt menite.

a) sa prevină accesul persoanelor neautorizate la informaţii clasificate NATO;

b) sa garanteze ca informaţiile clasificate NATO sunt distribuite pe baza existentei certificatului de securitate, exclusiv pe baza principiului nevoii de a şti (need-to-know);

c) sa permită identificarea persoanelor care, prin acţiunile lor, pot pune in pericol securitatea informaţiilor clasificate NATO si sa interzică accesul acestor persoane la astfel de informaţii.

Asigurarea securităţii personalului se realizează prin următoarele elemente: selecţionarea, verificarea, avizarea si autorizarea accesului la informaţiile clasificate NATO, revalidarea, retragerea certificatului, controlul si instruirea personalului.

Persoanele care fac obiectul verificărilor de securitate sunt cele care prin natura funcţiei sau activităţii lor necesita ori urmează sa aibă acces la informaţiile clasificate, trebuie sa participe la activităţile NATO sau sa lucreze in cadrul unui contract clasificat NATO.

Procesul de verificare are ca obiectiv reducerea riscurilor de securitate, sustragere sau divulgare neautorizata a informaţiilor si materialelor clasificate NATO.

Verificarea in vederea avizării pentru accesul la informaţii clasificate NATO se efectuează cu respectarea legislaţiei in vigoare privind responsabilităţile in domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale.

Atunci când se impune, structurile competente in realizarea verificărilor de securitate cooperează, pe baza protocoalelor, in îndeplinirea sarcinilor si obiectivelor propuse.

Principalele criterii de evaluare a compatibilităţii unei persoane in acordarea avizului de securitate, pe baza căruia se eliberează certificatul de securitate, vizează trăsăturile circumstanţiale si de caracter care pot genera riscuri de securitate. Deşi aceste criterii se refera la persoana care trebuie avizata, conduita, caracterul, concepţiile sau împrejurările de viata ale şotului/şotiei ori concubinului/concubinei pot fi, de asemenea, relevante si trebuie luate in considerare.

Factorii ce trebuie analizaţi pentru titular si şotul/şotia sau coabitantul:

a) daca a comis sau a intenţionat sa comită, a fost complice, a ajutat ori a instigat pe altcineva sa comită (sau sa intenţioneze sa comită) acte de spionaj, terorism, trădare ori revolta;

b) daca a încercat, susţinut, participat, cooperat sau sprijinit acţiuni de spionaj, terorism ori persoane suspectate de a se încadra in aceasta categorie ori de a fi membre ale unor organizaţii sau puteri străine inamice securităţii tarilor membre ori partenere NATO sau complice ale reprezentanţilor acestora;

c) daca este sau a fost membru al unei organizaţii care susţine ori încearcă sa răstoarne guvernul dintr-o tara membra sau partenera NATO ori sa schimbe forma de guvernământ dintr-o tara membra sau partenera NATO prin mijloace violente, subversive ori prin alte forme ilegale;

d) daca este sau a fost un susţinător al vreunei organizaţii descrise in subparagraful c) de mai sus, este sau a fost recent in relaţii apropiate cu membrii unor astfel de organizaţii, intr-o forma care sa ridice suspiciuni temeinice cu privire la siguranţa persoanei.

Factorii suplimentari ce trebuie analizaţi numai pentru titular:

a) daca in mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanta in planul securităţii ori a minţit prin completarea formularelor-tip ori in cursul interviului de securitate;

b) daca a fost condamnat pentru infracţiuni de drept comun sau delicte care indica tendinţe infracţionale de comportament; are serioase probleme financiare sau exista o diferenţa frapanta intre nivelul sau de trai si veniturile legal realizate; este dependent de folosirea alcoolului in exces sau de uzul de droguri; are sau a avut comportamente promiscue ori alte forme de deviaţii sexuale, care pot genera riscul ca persoana sa fie vulnerabila la şantaj sau presiuni; a demonstrat prin fapte sau vorbe nesiguranţa, necinste, incorectitudine ori indiscreţie; a încălcat regulile de securitate;

c) daca suferă sau a suferit de boli fizice ori mintale, care pot cauza deficiente de discernământ sau pot transforma persoana, in mod neintenţionat, intr-un factor de risc. In toate aceste cazuri se va solicita, cu acordul persoanei, un aviz medical competent;

d) daca poate fi supus la presiuni din cauza rudelor sau a persoanelor apropiate, care ar putea genera o vulnerabilitate exploatabila de câtre serviciile de informaţii străine, ale căror interese sunt ostile pentru interesele de securitate ale NATO si/sau ale tarilor membre si partenere.

Daca in cursul verificărilor, pentru orice nivel, apar informaţii ce evidenţiază riscuri de securitate, se va realiza o verificare suplimentara de fond cu implicarea mijloacelor specifice instituţiilor cu atribuţii in domeniul siguranţei naţionale.

In funcţie de nivelul de securitate investigaţia de cunoaştere a antecedentelor va cuprinde gradual următoarele:

a) Evidente naţionale – se va efectua o verificare in evidentele naţionale de securitate si la cazierul judiciar, in evidentele centrale si locale ale politiei, precum si in baza de date a Oficiului registrului comerţului.

b) Registre de stare civila si verificarea identităţii – se vor verifica datele personale si locul de naştere, iar identitatea va fi confirmata fără posibilitate de dubiu.

c) Statutul cetăţeniei – se va stabili cu certitudine statutul cetăţeniei si al naţionalităţii persoanei, in prezent si in trecut.

d) Educaţia – in mod normal investigaţia va indica şcolile, universităţile si alte instituţii de învăţământ urmate de titular de la împlinirea vârstei de 18 ani.

e) Angajări – investigaţiile vor acoperi angajarea actuala si pe cele anterioare, cu referinţe din surse ca: dosarele de angajare, aprecierile anuale asupra performantelor si eficientei activităţii desfăşurate, date furnizate de şefii instituţiilor, şefi de departamente sau de colegi.

f) Interviuri – se vor purta discuţii cu persoane care pot face evaluări asupra trecutului persoanei, activităţii si corectitudinii sale.

g) Evidentele organelor centrale si locale de politie – se vor verifica evidentele centrale si cele ale organelor locale de ordine din vecinătatea locurilor unde persoana a locuit sau a lucrat perioade substanţiale.

h) Serviciul militar – se va verifica serviciul efectuat de persoana in forţele armate si modalitatea in care a fost lăsata la vatra.

i) Relaţii in străinătate – se va verifica existenta unor riscuri de securitate datorate unor presiuni exercitate de surse din străinătate.

j) Antecedente financiare – se vor verifica solvabilitatea si reputaţia financiara ale persoanei.

k) Organizaţii – in cursul investigaţiei, aşa cum a fost prezentata mai sus, se va stabili daca persoana este sau a fost membru ori afiliat al vreunei organizaţii, asociaţii, muscari, grupări de persoane străine sau autohtone, care au adoptat ori au manifestat o politica de sprijinire sau aprobare a comiterii de acte de forţa sau violenta, in scopul afectării drepturilor altor persoane, ori care căuta sa schimbe forma de guvernare din tarile membre sau partenere NATO prin mijloace neconstituţionale.

Reverificarea unei persoane se face daca este necesara eliberarea unui nou certificat de securitate, daca sunt evidenţiate riscuri de securitate sau la cererea NATO. Eliberarea unui nou certificat de securitate poate avea loc, la solicitarea instituţiei, in următoarele situaţii:

a) daca in îndeplinirea sarcinilor de serviciu persoana necesita acces la informaţii clasificate NATO de nivel superior;

b) daca a expirat perioada de valabilitate a certificatului de securitate deţinut anterior;

c) in cazul in care apar modificări in datele de identificare a persoanei care sunt prevăzute in certificat, certificatul de securitate vechi se retrage, eliberându-se un nou certificat.

Reverificarea se efectuează fără eliberarea unui nou certificat de securitate in următoarele situaţii:

a) in cazul in care exista modificări ale datelor declarate in formularele completate anterior, cu anumite excepţii;

b) in cazul in care pe parcursul perioadei de valabilitate a certificatului de securitate se evidenţiază existenta unor riscuri de securitate;

c) in cazul in care structuri ale Alianţei nord-atlantice sau ale unor autorităţi naţionale de securitate din tari membre sau partenere NATO solicita expres reverificarea persoanei.

7. Securitatea documentelor

Consiliul Nord-Atlantic (denumit in continuare NAC ) este autoritatea suprema care distribuie informaţiile clasificate NATO, cu caracter oficial, câtre statele membre si partenere. Aceasta autoritate funcţionează după principiul consensului titularului informaţiei.

Toate transferurile de documente de la NATO câtre statele partenere se efectuează prin Registrul NATO către Registrul Central al statului partener respectiv. Documentele care sunt transmise se refera la acţiuni, activităţi etc., care au fost aprobate de către NAC.

Organismele NATO păstrează, in calitate de deţinător originar, evidenta tuturor informaţiilor NATO clasificate pe care le transmit statelor partenere si transmit datele de identificare a acestor documente (numărul, titlul si data transmiterii) către Registrul Central NATO de la Bruxelles. La cerere, autorităţile naţionale pot obţine detalii prin intermediul Registrului Central NATO de la Bruxelles.

Informaţiile NATO neclasificate, deşi nu presupun o protecţie specifica, pot fi transmise si către state care nu fac parte din NATO, organizaţii, persoane doar atunci când se considera ca nu sunt afectate interesele NATO.

Informaţiile clasificate NATO necesita o protecţie specifica si sunt vehiculate in conformitate cu principiul nevoii de a şti (need-to-know) fără a fi menţionat destinatorul originar, ci doar specificând „NATO”.

Informaţia iniţială rămâne proprietatea destinatorului originar, care este singura autoritate care decide asupra nivelului de clasificare si diseminării acesteia, si nu poate fi transmisa unui alt stat care nu este stat membru sau unei organizaţii internaţionale decât cu acordul acestuia.

Gestionarea documentelor clasificate NATO se face conform procedurilor NATO privind protecţia informaţiilor clasificate NATO, in cadrul Sistemului naţional de registre, de către persoane care trebuie sa posede certificat de securitate cu nivel de clasificare corespunzător.

Gestionarea documentelor clasificate NATO, precum si a documentelor naţionale transmise de România Alianţei nord-atlantice se face separat de gestionarea documentelor naţionale.

Informaţiile neclasificate NATO nu fac obiectul procedurilor de securitate prin care se protejează informaţiile clasificate NATO. Aceste informaţii vor fi gestionate in conformitate cu normele interne existente pentru informaţiile naţionale cu nivel echivalent, astfel încât sa nu fie afectate interesele Alianţei nord-atlantice.

Nivelurile de clasificare impun, pe de o parte, asigurarea masurilor de securitate in conformitate cu standardele NATO pentru protejarea informaţiilor, iar pe de alta parte, controlul accesului la respectivele informaţii.

Potrivit riscurilor generate de divulgarea neautorizata a informaţiilor clasificate NATO, nivelurile de clasificare se atribuie in mod corespunzător importantei acestora si au următoarea semnificaţie:

– NATO/RESTRICTED – SECRET DE SERVICIU: nivel de clasificare care se aplica acelor informaţii si materiale a căror divulgare neautorizata va fi in dezavantajul intereselor NATO si al celor naţionale;

– NATO/CONFIDENTIAL – SECRET: nivel de clasificare care se aplica informaţiilor si materialelor a căror divulgare neautorizata va provoca prejudicii intereselor NATO si celor naţionale;

– NATO/SECRET – STRICT SECRET: nivel de clasificare care se aplica doar informaţiilor si materialelor a căror divulgare neautorizata va genera prejudicii grave la adresa NATO si a intereselor naţionale;

– NATO/TOP SECRET – STRICT SECRET DE IMPORTANTA DEOSEBITA: nivel de clasificare care se aplica doar informaţiilor si materialelor a căror divulgare ar putea determina prejudicii extrem de grave la adresa NATO si a intereselor naţionale.

Conform acordurilor de securitate încheiate, NATO transmite tarilor partenere informaţii clasificate marcate NATO pana la nivelul SECRET inclusiv.

Informaţiile NATO clasificate pot fi supuse procesului de scădere a nivelului de clasificare sau declasificării numai de către sau cu acordul destinatorului originar si numai după ce au fost consultate celelalte state membre si organizaţii.

Prin declasificare se înţelege anularea nivelului de clasificare a unei informaţii clasificate NATO si astfel scoaterea ei de sub incidenta tuturor reglementarilor privind protecţia informaţiilor clasificate NATO.

Marca NATO aplicata pe un document semnifica faptul ca documentul este proprietate NATO si ca informaţia conţinuta romane proprietatea destinatorului originar. Astfel marca NATO se va aplica pe toate copiile pregătite de Alianţa nord-atlantica spre a fi puse in circulaţie, inclusiv pe documentele neclasificate (de exemplu: NATO-UNCLASSIFIED).

Documentele transmise de NATO îşi vor păstra nivelul de clasificare acordat de Alianţa nord-atlantica pe toata durata existentei lor. Pe prima pagina a documentului va fi înscris numele componentei din cadrul NATO care a autorizat comunicarea, data când s-a hotărât comunicarea, precum si alte elemente care au legătura cu aceasta.

Documentele transmise Alianţei nord-atlantice de către România vor purta marca ROMANIA, urmata de nivelul naţional de clasificare a documentului (echivalat cu nivelul de clasificare existent la NATO), si structura/activitatea din cadrul NATO către/in cadrul căreia se doreşte transmiterea respectivului document.

Transmiterea documentelor se va face prin curier special sau sac diplomatic.

Activitatea de gestionare a documentelor clasificate NATO presupune:

– primirea documentelor – consta in activitatea de a desigila, dezambala documentele sosite;

– verificarea – consta in:

a) verificarea sigiliilor, a ambalajelor etc.;

b) verificarea documentelor care însoţesc documentul propriu-zis (adrese, borderouri etc.);

c) verificarea integrităţii documentului;

d) verificarea concordantei dintre numărul de pagini înscris pe borderou si numărul de pagini al documentului; la fel se va proceda si pentru anexe;

e) verificarea inscripţionărilor obligatorii pe document;

– evidenta – consta in înscrierea documentului in registrul de evidenta din cadrul respectivei CSNR si inscripţionarea pe document a numărului de înregistrare atribuit in cadrul registrului;

– consultarea – consultarea documentelor clasificate NATO de către persoanele autorizate se face pe baza de semnătura, cu respectarea principiului nevoii de a şti (need-to-know);

– distribuirea – consta in activitatea de repartizare a documentelor pentru rezolvarea acestora, in conformitate cu principiul nevoii de a şti (need-to-know);

– transmiterea – se refera la activitatea de circulaţie a documentelor clasificate NATO in cadrul Sistemului naţional de registre si intre acesta si NATO;

– transportul – se refera la modul in care documentele clasificate NATO circula intre expeditor si destinatar;

– multiplicarea – se refera la activitatea de copiere a documentelor clasificate NATO. Evidenta copiilor se păstrează in registrul special destinat;

– distrugerea – se refera la activitatea de tocare, incinerare, topire etc. a acelor documente care se considera ca nu mai sunt necesare pentru a fi păstrate; se efectuează diferit in funcţie de nivelul de clasificare a documentului si, de regula, are loc după o inventariere prealabila a documentelor care vor fi păstrare in continuare;

– inventarierea – consta in activitatea anuala de verificare a existentei documentelor si de reînregistrare a celor care se considera ca mai sunt necesare in desfăşurarea activităţii;

– arhivarea – consta in activitatea de păstrare in spatii special amenajate a acelor documente care nu au fost distruse si care se considera ca sunt necesare in activitatea viitoare, dar pentru care nu se impune ca ele sa fie păstrate in acelaşi loc cu documentele de uz curent.

8. Securitatea industrială

In domeniul industrial, autorităţile au următoarele competente:

a) implementarea politicii de securitate naţionala in domeniul industrial, îndrumarea si acordarea asistentei necesare in aplicarea acestei politici;

b) impunerea respectării normelor de securitate industriala la nivel naţional (au dreptul sa inspecteze si sa aprobe masurile pentru protecţia informaţiilor clasificate NATO);

c) urmărirea respectării componentelor unui contract sau subcontract clasificat NATO potrivit standardelor Alianţei nord-atlantice. Înainte de transmiterea informaţiilor clasificate NATO unui agent economic in cadrul derulării unui contract clasificat NATO, acesta trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

– sa asigure masuri de protecţie a acestora corespunzătoare prezentelor reglementari;

– sa deţină certificat de securitate pentru obiectivul industrial implicat in contract;

– personalul implicat in derularea contractului clasificat NATO sa deţină certificat de securitate de nivel corespunzător nivelului de clasificare a informaţiilor NATO la care au acces;

– accesul la informaţiile clasificate vehiculate in cadrul contractului este permis doar persoanelor care lucrează la acel contract, cu respectarea principiului nevoii de a şti (need-to-know);

d) la cererea unei autorităţi naţionale de securitate dintr-un stat membru NATO, eliberează certificat de securitate unui agent economic implicat in negocierea sau executarea unui contract ori subcontract clasificat NATO;

e) la cererea unei autorităţi naţionale de securitate dintr-un stat membru NATO, eliberează certificat de securitate pentru personalul implicat in negocierea sau executarea unui contract ori subcontract clasificat NATO;

f) va fi desemnata o structura/un funcţionar de securitate in obiectivele implicate in derularea contractelor si subcontractelor clasificate NATO, cu atribuţii specifice tipului de contract derulat.

In vederea eliberării certificatului de securitate pentru agenţii economici implicaţi in derularea unui contract clasificat NATO se va verifica daca sunt îndeplinite cerinţele de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate NATO, potrivit nivelului de clasificare a informaţiilor vehiculate in cadrul contractului sau subcontractului, conform prezentelor reglementari.

Pentru persoanele implicate in derularea unui contract clasificat NATO se va elibera certificat de securitate conform prezentelor norme.

9. Curieratul

Activitatea de curierat pentru materiale NATO clasificate se organizează şi se desfăşoară conform prevederilor prezentei O.G. nr. 52 / 25.08.2005 în vederea implementării unitare a măsurilor de protecţie a informaţiilor NATO clasificate.

Activitatea de curierat reprezintă totalitatea operaţiunilor efectuate pentru predarea / primire şi transportul de la / la terminalele serviciilor de curierat ale NATO sau ale statelor membre NATO a materialelor NATO clasificate precum şi transportul şi distribuirea respectivelor materiale de la / la persoanele juridice de drept public sau privat îndreptăţite.

Următorii termeni şi expresii se definesc astfel:

  1. material NATO clasificat – orice tip de înregistrare ce conţine informaţii clasificate indiferent de formă ori caracteristică fizică, materiale scrise sau tipărite, cartele şi benzi de procesare a datelor, hărţi, grafice, fotografii, desene, schiţe, note şi documente de lucru, copii la indigo şi riboane de printare ori multiplicări efectuate prin orice mijloace sau metode, înregistrări audio, vocale, magnetice, electronice, optice ori video sub orice formă, precum şi orice echipament sau element al unui echipament care necesită protecţie împotriva dezvăluirii neautorizate.
  2. Curier oficial – persoană în cadrul instituţiilor implicate în managementul şi utilizarea materialelor NATO clasificate, autorizată să primească, să transporte şi să predea materialele transmise prin terminalele serviciilor de curierat ale NATO sau ale statelor membre NATO, conform îndatoririlor de serviciu;
  3. Terminalul serviciului de curierat – spaţiu special destinat predării / primirii, procesării specifice şi/sau distribuirii materialelor transmise prin serviciile de curierat.
  4. O.R.N.I.S.S. asigură organizarea, coordonarea şi participarea la efectuarea activităţii de curierat pentru materialele NATO clasificate.
  5. Transportul materialelor NATO clasificate între terminalele serviciilor de curierat ale NATO sau ale statelor membre NATO şi ORNISS se realizează de către:
  6. structura specializată a Ministerului Afacerilor Externe, pentru materialele ale căror dimensiuni şi greutate se încadrează în limitele stabilite prin normele pentru „valiza diplomatică” sau pentru transportul ca bagaj de mână pe cursele aeriene civile;
  7. ORNISS în colaborare cu structura specializată a Ministerului afacerilor Externe sau cu structura desemnată din cadrul Ministerului Apărării Naţionale cu mijloace de transport auto sau – în situaţii excepţionale –  aerian, pentru materialele NATO clasificate, altele decât cele pentru care transportul se realizează în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la lit. a).

Transportul materialelor NATO clasificate de la terminalul serviciului de curierat din cadrul ORNISS la / de la persoanele juridice de drept public sau privat îndreptăţite se realizează în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1.349/2002.

Transportul materialelor NATO clasificate în cadrul activităţilor contractuale la care participă persoane juridice de drept public sau privat din România în situaţii excepţionale, se poate realiza şi prin transportatori comerciali în condiţiile prevăzute în normele şi măsurile care reglementează protecţia informaţiilor clasificate.

În toate situaţiile care pot pune în pericol securitatea materialelor NATO clasificate, misiunile diplomatice ale României în stăinătate, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale trebuie să acorde sprijin curierilor oficiali, la solicitarea acestora, în vederea asigurării protecţiei materialelor transportate.

Prevederile prezentei ordonanţe se aplică în mod corespunzător şi materialelor clasificate ale Uniunii Europene şi ale altor organizaţii internaţionale sau state cu care România a încheiat tratate, înţelegeri ori acorduri care prevăd protecţia informaţiilor clasificate, în măsura în care, prin alte acte normative, nu se dispune altfel.

10. Infosec

Politica de securitate si cerinţele protecţiei informaţiilor se vor aplica tuturor sistemelor de prelucrare automata a datelor, denumite in continuare SPAD, si reţelelor de transmisii de date, denumite in continuare RTD, precum si sistemelor informatice si de comunicaţii, denumite in continuare SIC, care stochează, procesează si/sau transmit informaţii clasificate NATO. Aceste sisteme necesita masuri de securitate a informaţiilor, îndeosebi de control al accesului, pe baza principiului nevoii de a şti si a nivelului de securitate atribuit.

Protecţia SPAD si/sau RTD (SIC) din compunerea sistemelor de armament si de detecţie va fi definita in contextul general al sistemelor din care acestea fac parte si va fi realizata prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni.

Masurile de securitate destinate protecţiei SIC trebuie sa asigure controlul accesului pentru prevenirea sau detectarea divulgării neautorizate a informaţiilor. Procesul de certificare si acreditare va stabili daca aceste masuri sunt corespunzătoare.

Titularul informaţiilor are obligaţia de a identifica si de a clasifica toate documentele purtătoare de informaţii, indiferent de suportul pe care se afla (copie pe hârtie sau medii de stocare specifice tehnologiei informaţiei). Fiecare document, indiferent de suport, trebuie marcat cu nivelul sau de clasificare. Suportul pe care se afla documentele va căpăta acelaşi nivel de clasificare ca si nivelul cel mai înalt de clasificare a informaţiilor utilizate pentru elaborarea documentelor. De asemenea, acestea se pot clasifica si conform nivelului cel mai înalt de clasificare a unui SPAD si/sau RTD (SIC) funcţionând in modul „dedicat” sau de „nivel înalt”, cu excepţia situaţiei in care titularul sau autoritatea care răspunde de punerea la dispoziţie a respectivelor informaţii a stabilit, după verificare, o alta clasificare.

11. Activitatea de control

Controlul reprezintă activitatea de verificare a modului in care fiecare CSNR asigura protecţia informaţiilor clasificate NATO.

Activitatea de control se desfăşoară în mod planificat, pe baza Planului unic de control.

Toate structurile si persoanele care gestionează informaţii clasificate NATO vor fi incluse in programe de control, urmând sa fie notificate cu privire la obiectivele controlului.

Fiecare acţiune de control se va încheia printr-un raport de control întocmit de echipa care a efectuat acţiunea.

Activitatea de control are drept scop identificarea, eliminarea si contracararea oricăror riscuri de securitate care ar duce la compromiterea, divulgarea, distrugerea sau sustragerea informaţiilor clasificate NATO.

Finalitatea acţiunilor de control se constituie intr-un ansamblu de măsuri şi recomandări menit sa asigure operaţionalizarea si perfecţionarea cadrului organizatoric si funcţional la toate structurile si nivelurile de activitate, cu responsabilităţi în protecţia informaţiilor clasificate NATO.

Domeniile, tematica, etapele si formele de control sunt parte integranta a acestui Plan unic de control si stau la baza întocmirii, la nivelul structurilor de securitate subordonate, a planurilor specifice de control.

Pe baza Planului unic de control structura/ funcţionarul de securitate îşi va întocmi propriul plan specific de control, care se adresează, in mod diferenţiat, CSNR din subordine.

Acţiunile de control sunt planificate si anunţate, planificate si neanunţate, neplanificate, precum si datorate unor situaţii de urgenta.

Acestea pot lua forma unor:

1. controale de fond, care au drept obiectiv verificarea in plan organizatoric, structural si funcţional a activităţilor de protecţie a informaţiilor clasificate NATO;

2. controale tematice, care se realizează in baza unor tematici specifice si vizează unul sau mai multe domenii ale activităţii de securitate protectiva si/sau programe de pregătire si educaţie de securitate;

3. controale in situaţii de urgenţă, care se adresează strict verificării si soluţionării unor evenimente/solicitări exprese transmise ANS sau structurii de securitate ca urmare a identificării unui risc de securitate.

12. Pregătirea personalului

Pregătirea personalului constituie o forma a educaţiei de securitate, obligatorie pentru toate persoanele care gestionează sau vor gestiona informaţii clasificate NATO, si reprezintă activitatea specifica de informare si instruire pe linia protecţiei informaţiilor clasificate NATO. Persoanele angajate in locuri de munca unde sunt gestionate informaţii clasificate NATO si pentru care s-au eliberat certificate de securitate vor fi instruite înaintea începerii activităţii.

Activitatea de pregătire se efectuează planificat si are caracter permanent, in scopul prevenirii, contracarării si eliminării riscurilor de securitate, precum si a ameninţărilor la adresa securităţii informaţiilor clasificate NATO.

Pregătirea personalului se va realiza diferenţiat, in funcţie de atribuţiile personalului si de nivelul certificatului de securitate deţinut.

Fiecare forma de pregătire se va înscrie in fisa individuala de pregătire a persoanei.

Pregătirea personalului urmăreşte înţelegerea si însuşirea corecta a standardelor de securitate, precum si a modului de implementare eficienta a masurilor de protecţie a informaţiilor clasificate NATO, in vederea eliminării disfuncţiilor.

In cadrul Planului unic de pregătire a personalului autoritatea de specialitate stabileşte tematici de pregătire pe domenii, forme si metode de desfăşurare a activităţilor, diferenţiate in funcţie de atribuţiile personalului si de nivelul certificatului de securitate deţinut, in strânsa colaborare cu structurile de securitate din cadrul instituţiilor care gestionează informaţii clasificate NATO.

Pentru stabilirea Planului unic de pregătire a personalului autoritatea de specialitate conlucrează in permanenta cu Oficiul de Securitate NATO. Autoritatea de specialitate este responsabila de realizarea informării publice si a educaţiei de securitate, care se efectuează diferenţiat, pe grupuri-ţinta, si are drept scop conştientizarea si informarea la nivelul întregii societăţi a necesităţii protecţiei informaţiilor clasificate NATO.

Structura/funcţionarul de securitate are rolul coordonator in întocmirea, implementarea si controlul modului de aplicare a propriilor programe de pregătire a personalului.

Structura/funcţionarul de securitate va întocmi Planul specific de pregătire a personalului, înscris in Planul unic de pregătire a personalului, in baza căruia va organiza si va desfăşura activitatea specifice de pregătire la nivelul structurii instituţionale si al structurilor din subordinea acesteia.

Periodic structura/funcţionarul de securitate va informa ANS asupra formelor de pregătire desfăşurate si va comunica lista persoanelor care au participat la acestea.

Structura/funcţionarul de securitate are obligaţia sa tina o evidenta a tuturor persoanelor din cadrul structurii instituţionale, care au participat la forme de pregătire organizate de NATO, de structuri de securitate ale Alianţei nord-atlantice sau la forme de pregătire organizate la nivel naţional.

Planul unic pe pregătire a personalului este întocmit si aprobat de ANS pe baza propunerilor înaintate de structurile de securitate din cadrul instituţiilor care gestionează informaţii clasificate NATO, a proiectelor bilaterale de cooperare interna si internaţionala si a propunerilor formulate de Oficiul de Securitate NATO. El se întocmeşte pentru o perioada de un an si se transmite tuturor structurilor instituţionale.

Planul specific de pregătire a personalului este elaborat la începutul fiecărui an de către fiecare structura instituţionala, adaptat la condiţiile proprii, pornind de la prevederile Planului unic de pregătire a personalului. Planul specific de pregătire a personalului va fi aprobat de către seful structurii instituţionale.

Trimestrial structurile instituţionale vor informa ANS asupra modului de îndeplinire a Planului specific de pregătire a personalului si vor prezenta propuneri de acţiuni posibil sa fie incluse in Planul unic de pregătire a personalului.

Pregătirea generala cuprinde obiectivele, sarcinile si responsabilităţile care revin fiecărei structuri, in vederea aplicării măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate NATO. La acest nivel sunt prezentate principiile generale de protecţie a informaţiilor clasificate NATO, modalităţile de implementare a prezentelor norme, formele si metodele de armonizare a acestora cu cerinţele NATO in domeniu.

Pregătirea specifica se realizează in baza principiului nevoii de a şti (need to know), a domeniului de activitate specific, in funcţie de nivelul certificatului de securitate deţinut si de atribuţiile personalului.

Pregătirea individuala se realizează in mod obligatoriu de întregul personal care gestionează informaţiile clasificate NATO, conform atribuţiilor specifice.

Tematica generala si cea specifica pot fi prezentate sub forma de lecţii, informări, prelegeri, simpozioane, mese rotunde, grupuri de lucru, seminarii, şedinţe demonstrative cu caracter aplicativ, discuţii libere, care se pot finaliza prin verificări sau certificări ale nivelului cunoştinţelor.

Activităţile de pregătire se desfăşoară, pe baza Planului unic de pregătire a personalului, de către structurile de securitate, precum si de alte autorităţi, instituţii, organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale si organisme, care sunt autorizate de ANS sa desfăşoare astfel de activităţi, în baza unor protocoale încheiate cu acestea.

Pe plan extern, in baza acordurilor existente intre ANS si instituţii internaţionale similare, precum si alte autorităţi, organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, organisme, structuri, care au ca domeniu de activitate protecţia informaţiilor clasificate NATO, se vor derula programe comune de pregătire.

Desemnarea persoanelor care vor participa la astfel de forme de pregătire se va realiza de către fiecare instituţie, iar solicitarea va fi făcuta prin intermediul structurii de securitate. Pentru formele de pregătire organizate de către ANS solicitarea va fi transmisa acesteia tot prin intermediul structurii instituţionale.

Formele de pregătire vor fi organizate si susţinute de către experţii din cadrul Secretariatului tehnic al ANS, conform tematicilor cuprinse in Planul unic de pregătire a personalului.

ANS organizează, anual si ori de cate ori este nevoie, instruirea funcţionarilor de securitate si a responsabililor CSNR.

Formele de pregătire vor fi organizate si susţinute de către structura/funcţionarul de securitate, conform tematicilor cuprinse in propriul plan specific de pregătire a personalului. La solicitarea structurilor/funcţionarilor de securitate, experţii ANS vor acorda consultata de specialitate.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.