Cit de posibile sint calatoriile interstelare

Astrofizicienii americani nu exclud posibilitatea calatoriilor interstelare. Cercetatorii cred ca elucidarea problemei OZN-urilor, inclusiv a unor cazuri cum a fost cel al farfuriei zburatoare ce ar fi aterizat la 17 decembrie 1977 in Iowa, sau cel al unei nave cu extraterestri la bord ce s-ar fi prabusit in New Mexico acum 50 de ani, ar putea contribui la realizarea de progrese in ceea ce priveste posibilitatea unui voiaj interstelar.

Farfuria zburatoare hipersonica sau avionul orbital

La inceput, spatiul si-a dezvaluit secretele unui numar restrins de savanti sau specialisti din domeniile de virf ale tehnicii. Militarii s-au folosit si ei printre primii de avantajele explorarii vecinatatii cosmice a planetei. Mai mult, unii temerari indraznesc sa isi imagineze spatiul ca pe un obiectiv turistic accesibil tuturor, propunind proiecte curioase, cum ar fi farfuria zburatoare hipersonica sau avionul orbital. Pentru a ajunge in Cosmos este nevoie de un vehicul foarte rezistent si rapid, care trebuie sa infringa gravitatia. Acesta trebuie sa atinga o viteza de cel putin 28.500 kilometri pe ora (de zece ori viteza unui glont). Numai rachetele extrem de puternice pot atinge o asemenea viteza. Ele consuma insa si foarte mult combustibil. Pot exista altfel de metode de a calatori nestingheriti printre stele?

Ora 7.45 dimineata, Council Bluffs, Iowa, intr-o zi geroasa de decembrie. O farfurie zburatoare, pe marginea careia sclipesc intermitent niste lumini rosii, se prabuseste intr-un parc. 11 martori, inclusiv politisti si pompieri, fie au vazut accidentul, fie au alergat imediat la locul acestuia pentru a zari cum ies flacaari din metalul care se topeste – in principal otel cu fibre de carbon – acoperind solul. Aceasta se intimpla la 17 decembrie 1977. Dar prezenta navei mari si rotunde zarita de locuitorii din Criss Moore rotindu-se in aer, cu 25 de ani in urma, nu a fost niciodata explicata. Nimeni nu stie daca extraterestrii s-au rotit, intr-adevar, in farfuriile lor zburatoare deasupra localitatii. Daca forme de viata extraterestre ne viziteaza din cind in cind, inseamna ca acele fiinte au descoperit o cale de a calatori prin spatiul interstelar.

Star Trek – un exemplu

Principala problema consta, desigur, in a calatori mai repede decit viteza luminii, respectiv cu 186.000 de mile pe secunda. Cea mai apropiata de noi este steaua Proxima Centauri, la 4,2 ani lumina. Dar sint raze de speranta ca aceasta problema poate fi depasita. Astrofizicienii se refera la modalitati de tipul celor folosite de nava SF Enterprise, din faimosul serial Star Trek, in calatoriile sale prin Cosmos. Una dintre modalitati ar consta intr-o viteza mai mare decit cea a luminii prin distorsionarea spatiului si timpului – asa-numita acceleratie warp. NASA o aseamana cu mersul pe o alee: o persoana merge cu o anume viteza, dar cu mult mai repede daca si aleea se misca, la rindul sau. Un alt mod de a distorsiona relatia spatiu-timp este de a folosi o enorma cantitate de energie – cum ar fi cea emisa de o intreaga stea – pentru a crea o gaura de vierme (wormhole) ce conecteaza doua puncte altfel separate. Cercetatorii americani explica: Sa presupunem ca vrei sa ajungi de la un capat la altul al covorului dar, in loc sa-l traversezi, folosesti un cirlig mare prin care aduci celalalt capat aproape de tine. Apoi treci peste el. Incretind covorul, construiesti gaura de vierme. Este la fel ca in cazul lui Alice cind trece de cealalta parte a oglinzii fermecate – esti la Oxford, pasesti in gaura de vierme si intri in Tara Minunilor!

Opt ore pina la Jupiter

Deocamdata, teoriile astrofizicienilor americani nu sint nici demonstrate, dar nici nu sint respinse. Ei au propus NASA – Agentia Spatiala Americana – sa trimita o sonda de circa 150 de kg, propulsata nuclear, in spatiul interstelar, pina la o distanta de 93 de miliarde de mile de Pamint, pentru a se testa astfel tehnologia actuala. Oamenii de stiinta de la laboratorul NASA propun o nava din material usor, rezistenta la temperaturi ridicate, care ar putea fi propulsata in sistemul solar de un laser urias. In acest fel am putea ajunge la Jupiter in opt ore!, sustin astrofizicienii. Sint calatoriile interstelare posibile in viitor? Astrofizicienii cred ca da. Peter Sturrock, un fizician de la Stanford University, releva ca oamenii de stiinta tind sa creada relatarile despre OZN-uri, atita timp cit pot ramine anonimi. Ted Roe, director al Centrului pentru anomalii in timpul zborului, a descoperit, in urma unui sondaj in rindul angajatilor companiilor aeriene, ca 25 la suta dintre ei au vazut lucruri pe care nu le pot explica, desi nici unul nu le-a raportat. La fel ca fizicienii, si ei risca sa fie demisi daca raporteaza ca au zarit un OZN. Dar OZN-urile sint reale, la fel si calatoriile interstelare, dupa cum sustin cercetatorii. Dezbaterile astrofizicienilor americani despre OZN-uri merg mina in mina cu cele legate de fezabilitatea unor calatorii interstelare. Oamenii de stiinta sint de acord ca nu vom face calatorii de acest gen prea curind. Universul are o vechime de 14 miliarde de ani, iar omul a aparut pe Pamint cu 500 de milioane de ani in urma. Asa ca stiintei trebuie sa i se dea o sansa.

Piramidele – mijloace de transport interstelar

Pe planeta Marte, în trei zone (Cydonia spre polul de Nord, platoul Elysium si orasul Inca spre polul de Sud) exista si acum constructii piramidale variate (o piramida cu cinci fete, citeva cu patru si cu trei fete), precum si Fata, o constructie cu lungimea de o mila si înaltimea de o jumatate de mila, care seamana perfect cu Sfinxul egiptean. Specialistii in fenomenul OZN considera ca acestea au fost lasate marturie de civilizatii extraterestre, care au vizitat planeta Marte în mai multe rinduri. Se pare ca una dintre aceste civilizatii a sosit dintr-un sistem solar devenit nelocuibil si a folosit planeta Marte ca baza, dupa care a descins pe Pamint, aducind cu sine o tehnologie extraordinar de avansata. Potrivit ozenologilor, piramidele din Egiptul antic, America Centrala si de Sud îsi au originea în zonele Cydonia si Elysium ale planetei Marte. Atit piramidele de pe Marte, cit si cele de pe Pamint ar fi fost folosite pentru calatorii interstelare. Acesta este, se pare, unul dintre secretele piramidelor. De aici, obsesia vechilor egipteni din perioada de decadere a Egiptului antic pentru calatorii celeste postmortem pentru care trebuiau sa se îmbalsameze si sa fie înmormintati în piramide. Conform specialistilor in domeniu, multe dintre tehnologiile civilizatiilor antice au fost preluate de la civilizatiile extraterestre. De multe ori însa, acestea s-au întors împotriva omului, caci orice fel de tehnologie, oricit de sofisticata, daca nu este acompaniata de o dezvoltare spirituala adecvata, devine un mijloc sigur de distrugere. Specialistii pasionati de fenomenul OZN cred ca nu exista evadare din lumea materiala numai prin mijloace materiale.

NASA ia in serios calatoria spre stele

Lasind la o parte supozitiile oamenilor de stiinta si ale ufologilor, NASA ia in serios calatoria spre stele. In acest sens, si-a focalizat atentia asupra unui proiect aparte, respectiv propulsia bazata pe antimaterie. Ideea unui asemenea concept este atragatoare, datorita eficientei reactiei de anihilare materie-antimaterie. Calculele arata ca aceasta produce de un miliard de ori mai multa energie decit cea rezultata in urma reactiei de ardere hidrogen-oxigen, pe care se bazeaza actualele motoare cu combustibil lichid, de 1.000 de ori mai multa energie decit cea rezultata in urma reactiei de fisiune nucleara si de 300 de ori mai multa energie decit cea produsa in reactiile de fuziune. Un motor bazat pe antimaterie ar putea sa para deosebit de simplu. Este nevoie de doua rezervoare, unul care sa contina antimaterie, iar cel de-al doilea plin cu hidrogen. Prin conducte, cele doua componente sint duse la intilnire intr-un anumit punct, unde se produce reactia de anihilare, in urma careia rezulta fotoni si o sumedenie de particule cuantice cu sarcina electrica. Acestea din urma, la rindul lor, sint accelerate intr-un cimp magnetic si expulzate in exterior, rezultind forta de tractiune. Exista doua obstacole majore in realizarea propulsiei cu antimaterie. In primul rind, nu prea avem de unde sa procuram antimaterie. Avem nevoie de cantitati de ordinul tonelor pentru a putea ajunge la stele. In al doilea rind, antimateria trebuie sa fie izolata complet de rezervor, altfel s-ar produce imediat reactia de anihilare, iar vehiculul spatial ar fi distrus. De aceea, NASA nu poate estima data realizarii primului zbor cu un asemenea tip de motor.

Liftul spatial agreat de NASA

Proiectul mai vechi al unor oameni de stiinta va prinde viata in mai putin de 20 de ani. Este vorba de liftul spatial, o realizare care parea pina nu de mult o inventie a cartilor SF. Gratie ideilor cercetatorilor din cadrul unui institut apartinind NASA, proiectul liftului spatial nu mai pare o utopie. Din contra, planurile par mai realizabile ca niciodata prin colaborarea cu o posibila companie constructoare din Seattle, HighLift Systems, care s-a si angajat sa realizeze, in 15 ani, liftul din visuri. Pentru a demonstra ca nu este deloc vorba de planuri si proiecte fictive, NASA a facut deja evaluarile generale de construire a liftului si a estimat si costurile. Un elevator care sa urce pina in ceruri ar costa aproximativ 9-10 miliarde de dolari, iar NASA este dispusa chiar sa sustina financiar construirea masinariei unice. Proiectantii sustin ca elaborarea proiectelor si construirea propriu-zisa a elevatorului ar necesita o munca de 15 ani.  Liftul spatial presupune un cablu de 100 de mii de kilometri care va porni, probabil, dintr-o insula artificiala, a carei pozitie va fi de o importanta covirsitoare in posibilitatile de functionare ale mecanismului. Se pare ca unul dintre cele mai nimerite locuri ar fi in apropierea Ecuatorului. Potrivit uneia dintre teoriile existente, cablul de 100 de mii de kilometri va sta intins datorita fortei centrifuge determinata de rotirea Pamintului. Alte teorii vorbesc de necesitatea sustinerii acestui cablu, de o contragreutate care sa asigure functionabilitatea liftului. Oricum ar fi, cert este ca proiectele care se pregatesc in laboratoarele NASA depasesc cu mult imaginatia bogata a scriitorilor care cultiva genul science fiction. Si, un lucru este sigur: nu va trece prea mult timp pina vom hoinari printre stele.

Documentar de Roxana Elena

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.